Lacurile sărate de la Ocna Sibiului

Dezvoltarea Statiunii balneoclimaterice Ocna Sibiului se leaga de un mediu natural specific- ne referim mai ales la resursele de apa sarata din lacurile dezvoltate pe stravechi

amplasamente de ocna.

Lacurile sarate, namolurile sapropelice fosile si apele minerale clorosodice reprezinta factorul principal pentru care ele sunt cautate.

LACURILE SARATE

Sunt in numar de 14, doua nefiind folosite pentru balneatie.

Se impart in doua categorii:

antroposaline formate in urma abandonarii salinelor de sare

si

carstosaline, rezultate prin dizolvarea naturala a sarii.

CARACTERISTICI

Caracteristicile comune ale acestor lacuri sunt: calitatea apelor, salinitatea ridicata ce creste spre contactul cu peretele de sare, fenomenul de heliotermie prezent in toate lacurile, mai accentuat in cele nefolosite pentru balneatie si namolul sapropelic de pe fundul lor.

Heliotermia, stratificatia apei in functie de salinitate, este fenomenul destul de rar intalnit unde, la suprafata lacului se afla un strat de apa dulce permanenta, pentru ca in stratul de apa sarata aflat dedesubt sa se acumuleze caldura, temperatura apei ajunge la 46C la doar 2 metri adancime.

Perimetrul de protectie hidrologica al statiunii cuprinde 53 ha, 14 lacuri antroposaline precum si alte lacuri mai mici aparute pe cale naturala. Adancimile mari ale lacurilor se datoreaza exploatarilor de sare tip clopot din antichitate si evul mediu. Factorii naturali de cura sunt apa lacurilor sarate si helioterme, cu concentratie de 180 - 310 g/l, namolul sapropelic fosil, apa izotona clorurata sodic si usor bicarbonata din izvorul Horia, climatul moderat de depresiune.

LACUL HOREA face parte din Complexul Turistic Strand (impreuna cu lacurile Closca si Crisan) si este asezat in partea vestica a statiunii. Are o suprafata de 2.585 mp si 45 m adancime. S-a format din trei puturi de extractie a sarii si a fost printre primele lacuri folosite in balneatie.

LACUL CLOSCA are cea mai mare suprafata din cadrul complexului: 3.525 mp si 34 m adancime; este format pe amplasamentul a doua saline.

LACUL CRISAN este asezat in partea sudica a complexului, avand un aspect pitoresc. Se alimenteaza din 3 izvoare clorosodice aflate pe malul acestuia. S-a format pe un vechi amplasament de mina, are 1.738 mp si 45 m adancime.

LACUL INULUI (folosit candva de localnici pentru topitul inului si al canepii) are la suprafata o salinitate redusa de 9g/l. Are o adancime de 47 m si doar 875 mp; nu este folosit in balneatie.

LACUL MÂŢELOR a avut pana acum cativa ani statutul de groapa de gunoi, de aici poate si denumirea lui. Deoarece stratul de apa nu este deranjat de balneatia din timpul verii, are cel mai accentuat fenomen de heliotermie. Lacul are o suprafata de 1.300 mp si 75 m adancime.

LACUL FARA FUND este cel mai cunoscut din statiune, in 1964 fiind declarat rezervatie naturala. Are doar 33 m adancime si o suprafata de 1.750 mp; salinitatea (la fel ca in toate lacurile sarate) creste de la suprafata spre contactul cu peretele de sare.