Masivul Bucegi si Valea Prahovei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Masivul Bucegi si Valea Prahovei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Radu Serban

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Masivul Bucegi si Valea Prahovei

1. Prezentarea generala a zonei:

- asezarea geografica a zonei: Valea Prahovei este asezata în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara;

Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului

Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale:Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov

- orase: PLOIESTI-resedinta de judet (cu 253.000 locuitori, între vaile Teleajenului si Prahovei, la 60 km nord de Bucuresti); Azuga; Baicoi; Boldesti Scaieni; Breaza; Campina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slanic; Urlati; Valenii de Munte.

2. Potentialul turistic:

- relieful: Relieful vaii Prahovei este într-o desfasurare armonioasa ce coboara în trepte de la nord la sud, dispuse în forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand în proportii egale, munti (în nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar în apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, în forma de ciuperci 'Babele", Baiului, Ciucas-cu înaltimi între 1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului si Prahovei (în sud, ca o succesiune de fasii înalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu înaltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu înaltimi între 800-700 m, zona colinara cu înaltimi între 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie îngusta, Campia înalta, piemontana a Ploiestiului);

Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mae avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia.

- vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea trepelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpine, numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice, veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana.

In Bucegi se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica,solurile brune sib run acid. In climatul racoros si umedse gasesc solurile podzolice in padueile de fagsi conifere si soluri brun acide in zona alpine.

- clima: influentata de relief si asezare, are în sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar în nord, în munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura madie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in regiunile joase de campie. Cea mai calduroasa luna a anului este luna iulie, iar cea mai rece luna este ianuarie. In zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de campie 550-600mm, la 700-900mm in regiunea de deal,ajungand in masivele inalte la 1200-1300mm annual.Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna sun vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu tamperaturi medii anuale sub 2C, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsa totala a stratului de zapada.

Fisiere in arhiva (1):

  • Masivul Bucegi si Valea Prahovei.doc