Mijloace de transport pe cablu în Poiana Brașov

1. Încadrarea în spaţiul geografic montan. Munţii Timişului se detaşează în extremitatea nord-vestică a Carpaţilor de Curbură, fiind reprezentaţi de Postăvaru (1799m) şi Piatra Mare (1843m). Cele două masive sunt menţionate în literatura de specialitate şi sub denumirea de Munţii Bârsei, Munţii Braşovului şi Munţii Cristianu (după cel mai reprezentativ vârf din Masivul Postăvaru). Poiana Braşov (cartier al municipiului Braşov), staţiune climaterică şi de sporturi de iarnă, s-a dezvoltat pe versantul nordic al Masivului Postăvaru, la altitudinea de 950-1050m, pe un nivel depresionar. Suprafaţa de nivelare Poiana Braşov, este înconjurată de 4 mari masive muntoase: Postăvaru (altitudine 1799m), Piatra Craiului (altitudine 2238m), Bucegi (altitudine 2505m), Piatra Mare (altitudine maximă 1848m).

2. Trecut şi prezent. Din vechi timpuri a fost destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Prima menţiune documentară a locaţiei datează din 1427, în contextul activităţilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895. Fondată în 1895, Poiana Braşov a început prin a fi o zonă turistică pentru oraşul Braşov. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. În 1906 Poiana Braşov a devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Competiţie de Ski din România. Până în preajma lui 1950, staţiunea s-a menţinut în limitele dotărilor naturale. În 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Tot atunci, se dă în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2150m. Cu timpul staţiunea Poiana Braşov a devenit un important centru turistic naţional şi internaţional, la ora actuală fiind pe locul întâi într-un clasament al staţiunilor realizat de presa britanică Daily Mail. Tabloidul britanic laudă această staţiune şi o recomandă turiştilor britanici, amatori de schi, pe care îi informează că la Poiana Braşov găsesc cel mai bun raport calitate-preţ (un pachet complet de servicii pentru schiori, de la închirierea echipamentului la permise pentru telescaun şi mese, costă 196 de lire sterline pe săptămână, ceea ce înseamnă aprox. 1000 Ron). Poiana Braşov a devansat staţiunea Boroveţ, din Bulgaria, unde un sejur similar costă 250 de lire sterline. Pe locul trei în clasament se află Munţii Tatra, din Slovacia, unde o săptămână la ski costă 264 de lire sterline.

3. Mijloacele de transport pe cablu sau mecanice, reprezintă una dintre părţile infrastructurii tipice activităţilor turistice şi sunt în strânsă legătură cu amenajările turistice din spaţiul geografic montan. Transportul pe cablu este singura categorie destinată exclusiv activităţilor turistice, fiind utilizat pentru accesul rapid în zona montană dotată cu pârtiile schiabile şi făcând legătura între masivele montane de o mare atractivitate turistică.

75% din concentraţia mijloacelor de transport pe cablu se regăseşte în zona Prahova-Braşov. Lungimea totală a traseelor deservite de mijloacele de transport pe cablu din Poiana Braşov este de 10500m, iar capacitatea potenţială de transport este de aproximativ 7000 persoane/oră. Poiana Braşov, staţiune care se apropie de standardele internaţionale, însumează nouă mijloace de transport pe cablu: două telecabine, o telegondolă şi şase teleschiuri.

Conform articolului publicat de Dl. Prof. Ciangă Nicolae în revista “Studia” din 1996, “ telecabinele sunt mijloace de transport pe cablu, grele, de mare complexitate a căror funcţionare necesită măsuri de securitate deosebită [...] deoarece orice defecţiune oricât de mică poate dezechilibra şi provoca panică, cu urmări imprevizibile”. Telecabinele prezintă o dublă funcţionalitate atât prin accesul rapid în zona montană înaltă cât şi la pârtiile de schi de mare dificultate şi lungime, cum sunt cele din Vf. Postăvaru.

Telecabina Kanzel a fost pusă în funcţiune în 1971 având o lungime de 2449m, face legătura între Poiana Braşov şi Vf. Cristianu Mare (situat foarte aproape de Vf. Postăvaru şi punctul terminus al telecabinei Capra Neagră). Diferenţa de nivel între staţia de plecare şi staţia terminus este de 693m, altitudinea la care se găseşte staţia de plecare este de 1020m, iar altitudinea staţiei terminus este de 1727m. Capacitatea unui vehicul este de 43 de persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 350 persoane, durata unui traseu fiind de 7 minute.