Monografia Bucureștiului

Orasul Bucuresti, este capitala Romaniei, este principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural al tarii.

Dar, Bucurestiul nu a fost mereu asa , cum il vedem astazi, el s-a schimbat, a capatat o fata noua potrivit rolului sau de capitala a unei tari moderne.

Sunt in Bucuresti admirabile piese vechi de arhitectura, biserici albe si rosii, locuri legate de istoria poporului nostru, sau numai de un simplu fapt devenit simbol: fragmente de ziduri, de cetati, monumente vechi, denumiri etc.

Un cunoscut scriitor francez, Francis Carco, afirm ca orunde intalnesti, intr-o veche asezare omeneasc, o ulita cotita fara rost trebuie sa fi incredintat ca alta data se gasea acolo o piatra care trebuia ocolita un batran si frumos copac care trebuia ferit...

Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea Europeană.

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Aşezare geografică

Este situat in sud, sud-estul tarii, in Camia Romana,mai precis in Campia Vlasiei, la o altitudine de 54-90 m, pe raurile Dambovita (pe o distanta de 24 km) si Colentina (strabate partea nordica a orasului pe o distanta de 33 km), la 44°25´50" latitudine nordica si 26°06´50" longitudine estica si la 60 km N. de fluviul Dunarea, 120 km S. de M-tii Carpati si 226 km V. de Marea Neagra.

Imprejurimile capitalei se incadreaza, in aceasta mare unitate geografica, Campia Romana, acolo unde mai multe rauri- Argesul, Sabarul, Dambovita, Neaslovul- isi inmanuncheaza vaile lor largi si pitoresti in prezenta unor arii forestiere mai mari sau mai mici, vestigii ale vestitilor Cordii ai Vlasiei.

Pozitional, in cadrul Campiei vlasiei, unde se afla Bucurestiul se disting doua sectoare: in nord, Campia Snagovului si in sud Campia Bucurestilor, desfasurata intre Prahova(la nord) si Arges(la sud).

La o analiza sumara, particularitatile morfografice si morfometrice ale Campiei

Vlasiei, evidentiza o tematica restransa pentru un studiu geomorfologic: inclinarea de 1-3 grade a interfluviilor spre nord-est; altitudinile absolute 70-90 m si relative 20-25 m reduse; valoarea scazuta (0,01-0,40 m/ Km²) a densitatii fragmentarii reliefului etc. Cu toate acestea, o analiza mai atenta evidentiaza o evolutie complexa a zonei orasului Bucuresti conditionate de schimbarile tectonice si climatice survenite de-a lungul perioadelor si erelor geologice si de antropizarea tot mai intensa a cadrului natural. Aceasta din urma este legata de folosirea materialelor de constructii (gropi), amenajarea de cai de comunicatie, dezvoltarea si sistematizarea Bucurestiului (canalizarea Dambovitei, amenajarea salbei de lacuri p raul Colentina), obtinerea apei potabile si industriale etc.

In acest context, de la studiile regionale, de cercetare fundamentala, geologice si geografice s-a trecut la efectuarea unor cercetari aplicative, tematice din care, bineinteles, nu lipsesc datele de interes stiintific. Fara indoiala relieful actula al <vetrei Bucurestilor> reprezinta un moment din evolutia acestuia, o chintesenta a evolutiei sale, indeosebi, pleisocen-holocene.

Intelegerea structruii, dinamicii si morfologiei sale actuale implica o analiza evolutiva complexa paleogeografica, o etapizare a dezvoltarii sale in timp si spatiu.

Repere geografice

- Alexandria (84 km SV)

- Arad (664 km VNV)

- Braşov (163 km N)

- Braila (200 km NEE)

- Buzău (110 km NNE)

- Călăraşi (108 km SE)

- Cluj-Napoca (500 km NV)

- Constanţa (225.7 km E - DN 3)

- Craiova(225 km SSW)

- Galaţi (225 km NEE)

- Giurgiu (60 km S)

- Iaşi (392 km NNV)

- Ploieşti (60 km N)

- Piteşti (108 km NV)

- Sibiu (273 km NV

- Suceava (434 km NNE)

- Târgovişte (80 km NV)

- Timişoara (550 km VNV)

- Slobozia (120 km SE)