Monografia Climatica a Depresiunii Sibiului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Monografia Climatica a Depresiunii Sibiului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Introducere
I. Factorii genetici ai climei
1.Factori radiativi
1.1.Radiatia solara directa
1.2.Radiatia solara difuza
1.3.Radiatia solara globala
1.4.Radiatia solara reflectata
1.5. Bilantul radiativ
II.Factorii dinamici ai climei
2.1.Circulatia generala a atmosferei
2.2.Principalele tipuri de circulatie
III.Factori fizico-geografici
3.1.Relieful
3.2.Hidrografia
3.3.Vegetatia
3.4.Solul
IV.Factorii antropici
V.Caracteristicele generale ale climei
5.1.Temperatura aerului
5.1.1.Temperatura medie anuala
5.1.2.Temperatura medie lunara
5.1.3.Temperatura medie zilnica
5.1.4.Temperatura minima si maxima absoluta
5.1.5.Zile cu inghet( t min. <_ 0 grade C)
5.1.6.Zile de iarna (t max.< 0 grade C)
5.1.7.Zile geroase (t max. < -10 grade C)
5.1.8.Zile de vara (t max. _> 25 grade C)
5.1.9.Zile tropicale (t max _> 30 grade C)
5.2.Temperatura colului
5.3.Umezeala aerului
5.4.Nebulozitatea
5.5.Durata de stralucire a soarelui
5.6.Precipitatiile atmosferice
5.7.Vantul
5.8.Stratul de zapada
5.9.Alte fenomene meteorologice
VI.Poluarea aerului
6.1.Surse ale impurificarii
6.2.Factori care influenteaza impurificarea
6.3.Efecte ale impuruficarii aerului

Extras din document

INTRODUCERE

Depresiunea Sibiului se gaseste in S-V Transilvaniei. Ea este o dubla unitate depresionara de contact, marginita la sud de versantii puternic inclinati ai Muntii Cibinului, iar la nord de cei pe alocuri abrupti, pe alocuri domoli, ai podisurilor Hartibaciului si Amnasului. Diferitele aspecte in legatura cu aceasta regiune au fost analizate sub raport climatic inca din anii 1902 si 1907.

I.FACTORI GENETICI AI CLIMEI:

1. FACTORI RADIATIVI:

Radiatia solara-transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata globului pamantesc-constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizce si biologice. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice,deosebit de importante.

1.1.RADIATIA SOLARA DIRECTA

Radiatia solara directa constituie componenta energetica esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suprafata terestra.Ziua pe timp senin, valoarea radiatiei directe(dupa ce aceasta strabate atmosfera), depinde de transparenta aerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului.

Pe unitate de suprafata expusa perpendicular,valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza,in toate anotimpurile, 1 cal/cmp min, fiind ceva mai mari primavera si vara ,la inaltimi maxime ale Soarelui deasupra orizontului.

In directa legatura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei,intensitatea radiatiei solare directe poate avea valori maxime de peste 1,4 cal/cmp min vara si 1,1 cal/cmp min iarna.Aceste date corespund in general conditiilor de campie,din partea sudica a tarii.In nord ,in special in timpul iernii,in aceleasi conditii de transparenta a atmosferei,reducandu-se cu 3-4º inaltimea Soarelui deasupra orizontului,valoarea radiatiei solare directe se micsoreaza.

La diferite inaltimi h۪0 ale Soarelui deasupra orizontului,pe unitatea de suprafata orizontala,valoarea radiatiei directe S' este in general mai redusa decat cea a radiatie incidente pe suprafata perpendiculara S:

S'=S• sin h0

De aceea,valorile radiatiei directe pe suprafata orizontala se micsoreaza apreciabil la pozitiile(aparente) joase ale Soarelui,adica in general iarna,spre nordul tarii si in tot cursul anului in primele ore de dimineata si in ultimele ore ale dupa amiezii.Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variabile atat in timp cat si ca repartitie teritoriala,find puternic influientate de prezenta si regimul norilor,cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei.Se poate aprecia ca in conditiile de campie din sudul tarii noastre,sumele medii anuale pot sa ajunga la aproximativ 70-75 kcal/cmp suprafata orizontala,iar spre nord pot sa creasca pana la circa 65 kcal/cmp.

In intervalul de predominare a timpului senin din cursul verii,in lunile iunie,iulie si august,sumele lunare ale radiatiei directe ajung,in sudul tarii,la aproximativ 10-12 kcal/cmp, iar in nord la 9-10 kcal/cmp.Iarna sumele lunare se pot reduce la mai putin de 1 kcal/cmp.In unii ani,pe suprafata campiilor,pe fundul vailor si al depresiunilor intercarpatice,care sunt frecvent si persistent acoperite de ceata si de nori stratiformi in timpul iernii,sumele radiatiei directe pot fi cu totul neinsemnate.

De la un an la altul,sub influienta norilor si cetii,aceste sume au o mare variabilitate.Spre exemplu la Bucuresti,durata lunara a stralucirii Soarelui a totalizat 142 ore in luna decembrie 1898 si numai 42 minute in aceeasi luna din anul 1911.

Piscurile cele mai inalte ale muntilor Carpati primesc adeseori iarna un surplus apreciabil de energie solara directa,deoarece ele raman in mod frecvent insorite fiind,degajate,deasupra norilor stratiformi situati la altitudini mai mici.

Vara,deoarece culmile muntilor sunt de obicei acoperite de nori cumuliformi(de origine convectiva) tocmai in timpul zilei,cand deasupra campiilor predomina timpul mai mult senin sau putin noros,sumele lunare ale radiatiei directe sunt mai reduse decat la campie si decat in vai si in depresiuni.

I II III IV V VI VII VII IX X XI XII ANUL

3,54 5,20 8,76 11,53 14,41 15,38 16,78 14,69 11,01 8,08 3,85 2,42 115,45

2.1.RADIATIA SOLARA DIFUZA

Ziua pe timp senin,in afara de fluxul radiatiei solare directe,suprafata active primeste si radiatia difuza a carei valoare-in general foarte redusa-creste in prima parte a zilei,pe masura ce inaltimea Soarelui deasupra orizontului se mareste.Spre seara scade treptat.

In perioada solstitiului de vara,in timpul amiezii,valorile radiatiei difuze pot ajunge la 0,25 cal/cmp min. suprafata orizontala.Dimineata si seara,pe timp senin,ele sunt cuprinse intre 0,01 si 0,10 cal/cmp min.

Radiatia difuza se intensifica in general in cazul cresterii opacitatii atmosferei(cand scade intensitatea radiatiei directe). Un rol foarte mare il joaca si culoarea si natura suprafetei terestre care reflecta difuz,in grad variabil ,in atmosfera,radiatia solara.

Cand Soarele este ecranat de nori,radiatia solara reflectata si difuzata in mod repetat si foarte complex de cristalele de gheata si de particulele de apa ale norilor ajunge la suprafata globului exclusiv sub forma radiatiei difuze. Valorile acesteia,in diverse anotimpuri sau ore din cursul zilei pot fi extreme de diferite,in directa dependenta de structura microfizica a norilor,de densitatea si de grosimea lor.

Spre exemplu,in cazul norilor ciriformi(Ci,Cs) sau stratiformi(As) subtiri si cu densitate redusa,intensitatea radiatiei difuze este foarte mare,putand depasi chiar 0,5-0,6 cal/cmp min.

Un rol important il joaca in zilele de iarna suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta,care reflecta puternic lumina solara,marind intensitatea radiatiei difuze.In lunile de iarna,in regiunile de campie ale tarii,sumele lunare ale radiatiei difuze sunt de cateva ori mai mari decat cele ale radiatiei solare directe,pe cand vara,ele sunt cu mult mai mici decat acestea.

Deoarece determinari instrumentale continue ale regimului radiatiei difuze(cu piranometrul) nu s-au facut in trecut decat intr-un singur punct pe teritoriul tarii noastre( la Observatorul Bucuresti-Afumati),evaluarea cantitativa a acesteia pentru diferite regiuni se poate efectua indirect,folosindu-se datele observatiilor meteorologice asupra norilor,inregistrarile heliografice,valorile coeficientului de transparenta al diferitelor mase de aer si evaluarile albedoului din diverse anotimpuri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Monografia Climatica a Depresiunii Sibiului.doc