Muntii Semenic-Caracterizare Fizico-Geografica

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Muntii Semenic-Caracterizare Fizico-Geografica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nedelea Alexandru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Pentru cine iubeste natura, florile si muntii sunt doua atractii puternice. Si daca un munte poarta nume de floare, drumetia pe cararile lui te ispiteste irezistibil.

Floarea de Semenic (Helycrium aernarium DCm Ganaphalium aren) are ceva din nemurirea si prestanta florilor de colt. Mica, incat o crezi plapanda, aceasta planta cu flori albe batand spre roz si dispuse in capitule face parte din familia Cyperaceae. In lunile iulie august, Floarea de Semenic isi etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur.

Candva, demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamant statornic. Si astfel, Muntii Semenic au devenit unicul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pamantului romanesc.

Ocrotindu-i gingasia, Masivul Semenic i-a oferit adapost in gradina sa bogata, la inaltimea golului cu pajiste montana, pe stanci si versanti puternic inclinati, pe culmi domoale si in vai adanci.

Turistii si vizitatorii, localnicii si cercetatorii naturii au indragit si muntele si floarea lui.

ASESZARE SI LIMITE

Muntii Semenic apar bine individualizati, marcand nucleul orogenului in sud- vestul tarii.

Desfasurati ca o dorsala de la NNE catre SSV Muntii Semenic formeaza un pivot de care se sudeaza intreaga regiune a Banatului, fiind demarcati de 3 laturi de arii depresionare si culoare tectonice adanci, si numai pe marginea de vest, la contacul cu muntii Aninei, de vaile Birzava si Ponesca, ale caror trasee de sens opus se remarca prin evidente caractere fizico-geografice de tranzitie.

In cadrul spatiului geografic, culmile Masivului Semenic se incadreaza intre :

- 45000’ si 45023’ latitudine nordica

- 21058’ si 22018’ longitudine estica

- acopera un areal de 1180km2 reprezentand 0,4% din suprafata Romaniei

- raporatat la teritoriul judetului Caras Severin in care se incadreaza, ei ocupa 11,8% din suprafata acestuia.

- in ansamblul Banatului, Muntii Semenic detin recordul de inaltime, fiind depasiti numai ca suprafata de Muntii Almajului

In cadrul ariei carpatice, Masivului Semenic se incadreaza in grupa Carpatilor Occidentali, aflandu-se aproximativ pe aliniamentul Muntilor Tarcu si Cernei din Carpatii Meriodionali.

- Pe directia N, ei corespund, in linii generale Muntilor Zarandului.

- In directia NE-SV, de la Caransebes pana la valea Minisului, Masivul Semenic se desfasoara pe o lungime de 54km;

- pe aliniamentul V-E, intre localitatile Cuptoare si Sadova Veche, pe o latime de 31km.

LIMITA DE NORD incepe din Tilva Sirbului ( 476m) cca 2 km est de localitatea Soceni, trece la sud de Dealul Piatra Staja (445m), pe la nord de dealurule Paza (450m), Fintinii (550m), Sovesna (584m), Cucuiul Plesii (527m), Piatra Alba (465m) oprindu-se la aproape 3 km sud de Caransebes in Valea Timisului, care ii separa de Depresiunea Ezeris – Brebu, Dealurile Sacosului si Depresiunea Caransebes.

Contactul dintre sisturile cristaline metamorfice din trupul muntelui si rocile sedimentare mai moi ale Depresiunii Caransebes, a permis unor paraie sa sculpteze un lant de compartimente periferice cu aspect de intrinduri. In aceste mici bazinete de eroziune de la poalele Semenicului, care au imprimat limitei nordice un caracter festonat, s-au „cuibarit” localitati precum Apadia, Delinesti, Ohabita, Rugi etc

LIMITA DE EST porneste din apropierea orasului Caransebes,desfasurandu-se pe stanga vaii Timisului, pe linia localitatilor : Buchin, Petrosnita, Valisoara, Bocosnita, Golet, Slatina-Timis, Sadova-Veche, Armenis, Teregova, separand Muntii Semenic de Muntii Tarcului, prin acest larg culoar tectonic care prezinta caractere de arie depresionara mult alungita.

De la Teregova, raul Timis coteste brusc catre NV patrunzand adanc in zona centrala a Masivului Semenic. Dupa ce limita se continua 3km pe valea Teregovei, se orienteaza catre SV ajungand in Dealul Lung situat deasupra comunei Luncavita. Pe aceasta mica portiune, intre Muntii Semenic si Muntii Cernei se instaleaza extremitatea nordica a culoarului tectonic Cerna – Mehadica, care inainteaza de la S catre N, pe aliniamentul Domasnea –Poarta Orientala-Teregova.

Din dealul Lung, limita se continua pe la E de Varful Pietrele de Moara (920m) si varful Lazul Mare (764m).

Ca urmare a conditiilor tectonice deosebit de complexe si contactul dintre rocile cristaline ale metamorficului si cele sedimentare, limita de E se prezinta relativ festonata, marcand o serie de patrunderi in rama Muntilor Semenic, in perimetrul carora se afla amplasate majoritatea localitatilor mentionate anterior. Pe acesta latura, Masivul Semenic si atasate lui, valea si culoarul tectonic al Timisului ilustreaza exemplar aspectul monumental al reliefului de horst si graben, imprimand o nota de individualitate evidenta a Muntilor Banatului in comparatie cu zona Carpatilor Meridionali.

Fisiere in arhiva (1):

  • Muntii Semenic-Caracterizare Fizico-Geografica.doc

Alte informatii

Referatul reprezinta o caracterizare fizico-geografica a Muntilor Semenic : asezare, limite, relief, petrografie, clima, hidrografie, soluri, vegetatie si fauna.