Orașe din Câmpia Română

Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).

Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).

Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)

* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);

* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);

* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);

* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.

Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.

CRAIOVA

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica .

Poziţia geografică

Craiova reprezintă reşedinţa judeţului Dolj ai carui vecini sunt : judeţul Vâlcea şi Gorj la nord, judeţul Olt la est, judeţul Mehedinţi la vest iar la sud este delimitat de graniţa cu Bulgaria. Craiova se află pe malul stâng al Jiului la ieşire acestuia din regiunea deluroasă.

Relieful

Relieful oraşului Craiova se identifică cu relieful judeţului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o uşoară influenţă a colinelor în timp ce partea sudică tinde spre luncă. Craiova face parte din Câmpia Română mai precis din Câmpia Olteniei ce se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.

Zona de câmpie presupune văi cu lunci mai largi, iar suprafeţele netede dintre văi sunt presărate din loc în loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.

Solul este negru şi foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se găseşte un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbenă, a cărui grosime variază de la 2-3 m, spre partea nordică, până la 30-35 m spre partea sudică.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a judeţului Dolj este reprezentată în general de Dunăre ce captează majoritatea râurilor sudice, şi cursul inferior al râului Jiului ce străbate teritoriul judeţului de la nord la sud străbătând defileul cu acelaşi nume. Alte ape curgătoare: Amaradia, Motru ect.

Cele mai importante lacuri sunt : Bistreţ, Prunet şi Fântâna Banului.

Aspecte culturale

Craiova reprezintă un important centru universitar şi cultural, în Craiova învaţă circa 20 000 de studenţi şi aproximativ 70 000 de elevi, dimensiunea culturală fiid proiectată de instituţii prestigioase

Dintre realizarile contemporane trebuie amintit Teatrul National, construcţie realizată în 1850. Adăposteşte şi un muzeu ce expune peste 5000 de documente referitoare la evoluţia fenomenului teatral din Oltenia.