Organizarea si Valorificarea Spatiului Turistic in Judetul Maramures

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Organizarea si Valorificarea Spatiului Turistic in Judetul Maramures.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Geografie, Turism

Cuprins

I- Consideratii generale
II- Elemente de favorabilitate in aparitia si dezvoltarea turismului (cadrul natural, istoric si social)
III- Analiza componentelor activitaii de turism (resurse turistice si structura de primire)
IV- Valorificarea spatiului turistic
V- Produsul turistic: strategii de promovare (analiza Swot) si strategii de dezvoltare a activitatii turistice)
VI- Concluzii si bibliografie

Extras din document

I- Consideratii generale

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. Judeţul Maramureş se învecinează la Nord cu Ucraina; la Est cu judeţul Suceava; la Sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj; iar la Vest cu judeţul Satu Mare. Suprafaţa totală: 6304,4 kmp, reprezentând 2.6% din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele României. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27% depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Populaţia totală a judeţului este de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării.

Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.

Figure 1

II- Elemente de favorabilitate in aparitia si dezvoltarea turismului

Cadrul natural

Relieful este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este înconjurată de munţi în totalitate, la sud- vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi si Ţibles, la est Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei, cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunatoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice; Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.Zona montană apartinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii

Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.

Clima

Clima este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief, temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est; 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperatura; precipitatiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din tara, circa 70% din zonele judetului primesc intre 900-1000 mm precipitatii pe an. Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea si Valorificarea Spatiului Turistic in Judetul Maramures.doc