Parcul Național Călimani

Masivul Călimani, edificiu vulcanic cu o suprafaţă de aproximativ 2000 km2, revărsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriaşă barieră andezitică situată între Moldova şi Transilvania, de unde drumurile duc spre crestele înalte ale "furnalului" adormit de veacuri.

Elemente naturale:

Munţi de natură vulcanică, Călimanii reprezintă cel mai mare crater vulcanic (stins în prezent), cu un diametru de circa 10 km. Până la atingerea înălţimilor de peste 2000 de metri (Vf. Pietrosu, Vf. Retitiş, Vf. Călimani Izvor) vom întâlni vegetaţie bogată, reprezentată în principal de zâmbru, jneapăn, molid şi bujor de munte. În interior sunt delimitate trei rezervaţii:

Rezervaţia de Jnepeniş cu Pinus cembra, categoria I, I.U.C.N se întinde pe o suprafaţă de 384,2 ha. În afară de peisaj, rezervaţia prezintă o deosebită importanţa ştiinţifică prin aceea că aici se găseşte un arboret natural in amestec intim de molid şi zâmbru, unic în ţară şi foarte rar în Europa.

Rezervatia 12 Apostoli adăposteşte multe figuri zoomorfe şi antropomorfe, "sculptate" de intemperii în decursul vremurilor, constituite din fragmente de lavă cimentată şi Rezervaţia Lacul Iezer, categoria IV I.U.C.N. în suprafaţă de 322 ha.

Unicitatea Parcului Naţional Călimani o confera şi incinta fostei Exploatări Miniere Călimani a cărei peisaj selenar pierde pe zi ce trece în lupta sa cu natura, vegetaţia din zonă acaparând aici, treptat, metru cu metru dezastrul natural produs de inconştienţa umană.

Parcul Naţional Călimani are o suprafaţă totală de 24.041 ha din care 16.211 ha fond forestier, 7.517,3 ha păşune, 14,5 ha fâneţe, 297,7 ha perimetru minier, 0,5 ha construcţii - teren administrativ. Flora este reprezentată prin peste 800 de specii de plante vasculare, la care se adaugă un număr impresionant de specii de licheni, muşchi şi ciuperci. Munţii Călimani sunt recunoscuţi pentru populaţile de carnivore mari (lup, urs şi râs), pentru cele peste 100 de specii de păsări sedentare şi migratoare, pentru numeroasele specii de insecte, printre care şi croitorul alpin (Rosalia alpina), specie protejată la nivel european.

Propunerea de constituire a Parcul Naţional Călimani s-a făcut în anul 1975 de către Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat în 1976 de Inspectoratul Silvic Judeţean Suceava, în colaborare cu iniţiatorul şi la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii.

Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) şi s-a oficializat prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) şi prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejată, administrată în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere, încadrata în categoria a IIa, conform IUCN.

Scopul principal pentru care a fost înfiinţat Parcul Naţional Călimani este cel de conservare a biodiversităţii florei şi faunei, menţinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmăreşte dezvoltarea durabilă a zonei, astfel încât utilizarea resurselor naturale să nu contravină obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Se vor crea condiţii pentru desfăşurarea de activităţi educaţionale, de cercetare ştiinţifică şi recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activităţi tradiţionale cu acordul APNC.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului în calitate de autoritate responsabilă cu buna administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, a încredinţat administrarea Parcului Naţional Călimani, Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, respectiv Direcţiei Silvice Suceava, începând cu 22.05.2004 - pentru o perioadă de 10 ani.

Administraţia este constituită din:

- Şef parc;

- Responsabil cu conştientizarea publică şi relaţii cu comunităţile;

- Economist;

- Informatician;

- Biolog;

- Responsabil cu activitatea de pază a parcului;

- 5 agenţi de teren.

Fondurile necesare funcţionării Administraţiei Parcului Naţional Călimani sunt asigurate de către Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava.

Sediul administrativ: oraşul Vatra Dornei.

Administrator: Parcul Naţional Călimani, subunitatea a D.S. Suceava - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.

Parcul Naţional Călimani se răspândeşte pe teritoriul următoarelor judeţe:

Suceava : municipiul Vatra Dornei, com Panaci (cu satele Drăgoiaşa, Păltiniş, Coverca, Catrinari şi Glodu), Şaru Dornei (cu Plaiul Şarului, Neagra Şarului, Şarisor, Sarisoru Mare, Şaru Bucovinei şi Gura Haitii), Dorna Candreni (cu satele Poiana Negri şi Floreni) şi com Poiana Ştampei (cu Tătaru, Căsoi, Pilugani, Podu Cosnei, Cosna, Dornişoara şi Prăleni);

Bistriţa Năsaud se află : com Tiha Bârgăului (cu satele Tiha, Tureac, Mureşeni, Piatra Fântânele şi Ciosa), com Prundu Bârgăului (cu Prundu şi Suseni), com Bistriţa Bârgăului (cu Colibiţa), Josenii Bargaului (cu Mijlocenii Bargaului, Rusu Bârgăului şi Stramba), com Marisel (cu Magurele, Bicle, Sint Ioana, Jeica, Neteni şi Domnesti), com Sieuţ (cu satele Rustior, Sebis şi Lunca), comuna Monor (cu Voievodeasa - stana şi Gladiu), com Dumitra (cu satele Ragla, Dumitra şi Budacu de Sus) şi Vatava (cu satele Dumbrava şi Râpa de jos);

Judeţul Mureş întâlnim : com Stânceni (cu satele Ciobotani şi Meştera), Lunca Bradului (cu Neagra şi Salard), Deda (cu satele Bistra Mureşului, Filia şi Petriş), Ideciu de Jos (cu Ideciu de Sus şi Deleni), Brâncoveneşti (cu Şacalu de Pădure, Idicel-sat, Idicel-pădure şi Vălenii de Mureş), Aluniş (cu Fitcau, şi Lunca Mureşului) şi Răstoliţa (cu Iod, Gălăoaia, Borzia şi Andreneasa).