Parcul Național Ceahlău

Muntele Ceahlau, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis, neintrecut in frumuseti peisagistice si floristice, este propus ca Parc National in Carpatii Rasariteni.

Situat in apropiere de lacul de acumulare de pe Bistrita, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief in trepte ca un amfiteatru, impadurit de molid si fag. Dintre culmi, se inalta varfurile Toaca (1404 m) ca o piramida, si Panaghia, ca un turn urias.

In padurile acestor munti, se intalnesc palcuri de jnepeni, ienuperi, smirdari. afini si merisori. Cele mai pitoresti. in zona,, sunt culmile paralele cu Obcinele Bucovinei, ceva mai putin inalte (1000 m) in care se intalnesc arboretele cu Zada (Larix decidua var. polonica); palcuri din acest conifer rar la noi, uneori sunt in amestec cu molid, brad, fag, paltin. La Cheile Bkazului, pe un brau de piatra, suspendati deasupra prapastiei, stau copacii de zada ca sageti gigantice infipte in calcar, cu varful spre cer, cu smocuri din 30-40 de ace cazatoare, cu lujeri mici, sferici, acoperiti cu solzi subtiri, rigizi. in zona, zada se numeste si "crin" astfel ca vizitatorii pot admira "Polita cu crini" pe o suprafata de aprox. 90 ha, declarata monument al naturii (la Piatra Detunata, Piciorul Maicilor s.a.). ,

Zada are multe intrebuintari: lemn pentru hartie si pentru fabricarea rasinei venetiene (un fel de chihlimbar); scoarta pentru tabacitul pieilor si pentru burdufuri de branza, frunzele pentru sirop continand vitamina C.

Zada trebuie ocrotita.

In aceasta zona, se poate admira ca o statuie, stanca "Dochia"; legenda spune ca ar reprezenta-o pe frumoasa fiica a lui Decebal, care urmarita de dusmani, a cerut zeului Zamolxis sa o transforme in "stana de piatra cu inima rece" - scrie Vlahuta. Alte forme cu adevarat megalitice sunt: "Turnul Sihastrului™, "Caciula Dorobantului", "Tabara Vulturilor". in apropiere, este manastirea Durau, unde se pot vedea frumoasele picturi ale lui Tonitza."

Flora Muntilor Ceahlau cuprinde o bogatie de endemisme, ca si flora Bucegilor: caldaruse, clopotei carpatici, garofite de munte, gentiane, papucul doamnei, floarea de colt, arbori de tisa s.a..

In caldarile de la Coza (Piatra Neamt) sunt fosile de pesti (sardele - Ciupea crenata) comparate Ncu fauna de pesti de la Suslanesti-Muscel; pentru acest cuib de fosile a fost declarata rezervatie geologica. in calcarele masive albe-cenusii de la Masivul Munticelu (jud. Neamt), s-au gasit fosile de Moluste, dovada ca pe-aici a fost odata o mare calda pana in nordul Moldovei

Minunat este reciful de Corali aflat intr-un bloc urias numit "Piatra Teiului" desprins din Ceahlau si rostogolit pe malul lacului de acumulare Bicaz. Legenda dupa E. Topa, spune ca diavolul anume a aruncat-o spre a opri cursul Bistritei si alasat-o pe malul Bicazului, surprins de zorii zilei (cand duhurile rele dispar). Blocul inalt de 17 m, are in varf un tei plantat de un cioban de afeolo, de unde numele dat pietrei