Pedologie - solurile hidromorfe - condiții de formare - procese pedogenetice - proprietății

Clasa solurilor hidromorfe cuprinde solurile intrazonale formate in conditiile unui exces permanent sau temporar de umiditate . Au ca orizont diagnostic un orizont G (gleic)-orizont mineral format la baza profilului de sol in conditii de exces de apa freatica manifestat cel putin o parte din an.

Se asociaza cu alte orizonturi pedogenetice si se disting :

-G de reducere format in conditii predominant anaerobe, prezentand culori de reducere sau aspect marmorat in care culorile de reducere predomina in proportie de peste 50% din suprafata rezultata prin sectionarea agregatelor structurale.

-G de oxidare –reducere format in conditii alternative de aerobioza si anaerobioza, prezentand culori de reducere sau aspect marmoratin care culorile de reducere predomina in proportie de 15-16% din suprafata rezultata prin sectionarea agregatelor structurale.

Orizontul W pseudogleic orizont mineral format la suprafata profilului de sol in conditiile uinui exces prelungit de apa pluviala, deasupra unui orizont permeabial este un alt orizont diagnostic, care prezinta un aspect marmorat in care culorile de reducere prezente pe fetele agregatelor structurale si in interiorul acestora, ocupa peste 50% din suprafata rezultata prin sectionarea agregatelor structurale.

Clasa solurilor hidromorfe cuprinde urmatoarele tipuri: lacoviste, sol gleic, sol negru clinohidroform (sau negru de faneata ) si sol seudogleic.

1.Lacovistile sunt soluri freatic hidromorfe . Ocupa suprafete mai mari indeosebi in campia de subsidenta din partea de vest a tarii si sunt larg raspandite si in lunca si Delta Dunarii.

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 7-11˚C si precipitatii medii anuale de 400-700 mm. Relieful este de campie, lunca,depresiuni, terase, dar apar si pe versantii dealurilor din unele regiuni colinare cu panza freatica la mica adancime, apa freatica fiind nesalinizata sau slab salinizata. Materialul parental este reprezentat prin materiale aluviale sau aluvioproluviale cu textura fina. Vegetatia naturala este reprezentata prin specii erbacee de faneata sau faneata inmlastinata, dar si paduri mezofile de amestec cu covor erbaceu bine incheiat.

Procesele specifice pentru lacovisti sunt procesele de gleizare determinate de prezenta excesului de apa de origine freatica, care duc la formarea unui orizont Gr, a carui limita superioara este situata in primii 125 cm. Humificarea la aceste soluri este lenta dar intensa, se formeaza un humus calcic.

Lacovistile tipice au profil de tipul: Am – AGo – Gr.

Orizontul Am, de 40-60 cm grosime, culoare neagra sau brun foarte inchisa, capatand nuanta cenusie la uscare, frecvente pete fine brune galbui;structura aglomerata bine dezvoltata, separatii ferimanganice si bobovine mici, frecvente inca de la suprafata.

Orizontul AGo, gros de 20-30(40) cm, prezinta culoare cenusie inchisa in stare umeda, este nestructurat, compact; cu numeroase separatii ferimanganice si bobovine.

Orizontul Gr, apare la 60-80 cm (uneori la 90-100 cm ),este cenusiu inchis, nestructurat;cu acumulari de carbonati sub forma de pete sau concretiuni.

Lacovistile sunt soluri, in general cu o textura fina, cele formate pe depozite fine, contin intre 40-60% argila (<0.002 mm ) . Profilul lor nu prezinta diferentiere texturala, insa uneori pot avea textura contrastanta. Au structura glomerulara bine dezvoltata in Am.

Utilizarea lacovistilor pentru culturile agricole este limitata de regula, de excesul de umiditate. In conditii naturale se folosesc ca pasuni si fanete. Dupa drenare sunt cultivate cu porumb, cereale de toamna, sfecla de zahar, canepa etc. Sunt contraindicate pentru vita de vie si pomi.