Pitești

Poziţie şi localizare geografică

Oraşul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat în partea centrală a acestuia şi ocupă o suprafaţă de 39 kmp. Este aşezat în partea central- sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în N-V Munteniei, la confluenţa râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 4451’30” latitudine N cu meridianul de 2452’ longitudine E, la distanţă relativ egală faţă de Polul Nord şi Ecuator .

Cadrul geografic apropiat cuprinde teritorii variate sub aspect fizico şi economico-geografic şi influenţează în mare măsură funcţiile oraşului.

Oraşul Piteşti este situat la o depărtare de 108 km de Bucureşti, în bazinul superior al râului Argeş, format într-o regiune naturală complexă, cu factorii pedo- climatici favorabili vieţii şi activităţii umane , la întretăierea unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaţie care asigurau multiple şi permanente legături între câmpie, deal şi munte, între estul şi vestul Ţării Româneşti, între acestea şi Transilvania (prin culoarul Rucăr Bran şi defileul Oltului), între N şi S Dunării, între Europa Centrală şi Peninsula Balcanică.

Vatra oraşului s-a conturat şi apoi s-a extins în zona din dreapta râului Argeş, pe terasele şi pantele vestice şi pe terenurile din luncă. Amplasarea localităţii pe terasele şi malurile Argeşului, conferă Piteştului o notă specifică, o anumită personalitate şi un pitoresc deosebit.

Intravilanul este orientat longitudinal, de la NV spre SE pe o distanţă de cca 12 km între Piteşti N-Bascov şi Piteşti S –Prundu.

Oraşul Piteşti se extinde până la următoarele localităţi:

-Bascov - comună suburbană (N-NV)

-Budeasa (N-NS)

-Măracineni (NE)

-Ştefăneşti (E-SE)

-Bradu (S-SV)

-Albota (SV)

-Moşoaia (V)

-Băbana (V-NV), iar ca vecini sunt judeţele Sibiu şi Braşov în partea N-ică, judeţul Teleorman în S, judeţele Vâlcea şi Olt în V, iar în partea E-ică judeţele Prahova şi Dâmboviţa.

Poziţia geografică a oraşului îşi pune amprenta în mare măsură asupra celorlalte componente ale cadrului fizic şi economico-geografic.

Astfel, Piteştiul este situat în Câmpia Înaltă a Piteştiului, o câmpie de acumulare fluvio-lacustră, cuaternară.

Geologic, zona oraşului Piteşti are ca fundament platforma moessică, alcătuită din pietrişuri, nisipuri, argile, depozite loessoide.

În acest ecosistem urban predomină vegetaţia caracteristică dealurilor din Piemontul Getic.

Poziţia sa geografică, la întretăierea drumurilor principale care traversau cele 4 provincii româneşti-Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea-şi la 100km de Bucureşti, a avut o importanţă deosebită pentru destinul oraşului, care a fost permanent un important nod comercial, iar în prezent un important centru industrial şi economic al României.

În concluzie, poziţia geografică matematică reprezintă un parametru de maximă orientare pentru a înţelege condiţiile geografice în care este situat ecosistemul uman Piteşti. Deci, enunţarea coordonatelor geografice(matematice) pentru oraşul Piteşti cu 44 51 33 latitudine N-ică cu meridianul de 24 52 longitudine estică, înseamnă o climă temperat – continentală, la limita dintre Piemontul Getic şi Câmpia Română în zona de tranziţie numită Câmpia Înaltă a Piteştilor, la confluenţa râului Argeş cu Râul Doamnei, o interferenţă a vegetaţiei de pădure colinară, vegetaţie de silvostepă iar ca tip azonal vegetaţia de luncă, o întrepătrundere a elementelor de floră montană cu cele de câmpie,o utilizare a terenurilor predominant agricolă, cu o densitate medie a populaţiei peste media pe ţară, deci un areal de concentrare , de polarizare între câmpie şi deal.

Cadrul natural

Constituţia geologică

Formarea şi individualizarea regiunii în care se găseşte situat oraşul Piteşti trebuie pusă în legătură cu evoluţia paleogeografică şi geologică a întregii Câmpii Române şi mai ales cu evoluţia reţelei hidrografice a acesteia.

Oraşul Piteşti aparţine platformei moessice, formată în ponţianul inferior din formaţiuni detritice fine.

Este o zonă internă epirogenetică , fiind un etaj tectogenic valah. În pliocenul superior şi pliocenul inferior s-au format arii cu sedimentare fluvio-lacustră şi fluviatilă. Este o regiune cu mişcări verticale alternante-negative în pliocenul superior şi cuaternarul inferior şi pozitive în cuaternarul superior.

Teritoriul Piteştiului este situat la contactul a două mari unităţi structural-tectonice—Depresiunea Getică şi Platforma Moessică—din care fac parte unităţile morfostructurale Piemontul Getic, subunitate deluroasă, de orogen şi Câmpia Română, subunitate de platformă.

Acest teritoriu se află pe linia de contact dintre subunităţile :

-Piemontul (platforma )Cotmeana (V şi NV);

-Dealurile (gruiurile)Argeşului (N-NE);

-Piemontul (platforma) Cândeşti (E-SE) şi, totodată în sectorul de tranziţie dintre Piemontul Getic( N) şi Câmpia Română.

Pe parcursul evoluţiei paleogeografice a teritoriului piteştean s-au desfăşurat ample şi îndelungate procese geologice, geofizice şi geomorfologice în epocile precarpatică (etapele precambriană, caledonică şi hercinică) şi, carpatică (etapa de tranziţie kimerică, etapele carpatică veche şi neocarpatică).

În acest spaţiu geologic şi geografic au avut loc repetate transgresiuni şi regresiuni marine.

Pentru relieful actual, cuaternarul prezintă o importanţă deosebită când lacul din Câmpia Română s-a retras treptat spre E. În faza Mindell, de exemplu, lacul se întindea până la Piteşti, iar în faza Riss câmpia se exondează complet.

Piemontul Cotmeana s-a clădit pe depresiunea Getică alcătuită din formaţiuni sedimentare paleogene (conglomerate, gresii, marne, calcare,şisturi disodilice), miocene (gresii, marne gipsifere, nisipuri, conglomerate), pliocene (nisip, argile, marne,strate de cărbuni) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, luturi) slab cutate, predominant monoclinale.

Depozitele masive, dispuse în stive torenţiale, au o vârstă pliocenă şi pleistocenă şi sunt alcătuite mai ales din pietrişuri asociate sau intercalate cu nisipuri, cunoscute sub denumirea de ”pietrişuri de Cândeşti”.

Câmpia Piteştiului, câmpie de acumulare fluvio-lacustră, cuaternară, are ca fundament platforma moessică (platforma valahă) ce corespunde în cea mai mare parte, câmpiilor de acumulare fluvio- lacustre şi cuaternare, alcătuite din nisipuri, pietrişuri, argile, depozite loessoide.Acestea se dispun la rândul lor, pe o stivă groasă de sedimente paleozoice, mezozoice, neozoice ce acoperă fundamentul cristalin al platformei, dar care nu sunt întâlnite decât în foraje. Tot platforma moessică este formată din şisturi cristaline cutate spre sfârşitul precambrianului, până în silurian; zona a devenit o întinsă peneplenă.Etajul sedimentar se compune din ordo-silurian, devon-permian, triasic, jurasic, cretacic; tortonian, sarmaţian, pliocen. Epoca nivelării soclurilor prehercinice afectează regiunea de platformă printr-o etapă ce modelează puternic, în condiţiile unei clime calde şi de deşert biologic, soclurile cristaline ale Câmpiei Române, ducând la formarea în cambrian a unui relief de peneplenă.

Deci, fundamentul (substratul) geologic, în care intră aspectele privind structura şi litologia, stabilitatea sub aspectul mişcărilor tectonice la scară umană cu degajare de masă şi energie, trebuie luat în considerare în definirea ecosistemului aşezării umane –Piteşti.