Planeta Marte

MARTE

Caracteristici fizice

Înfatisarea rosiatica a planetei se datoreaza oxidului de fier de la suprafata. Raza planetei Marte reprezinta jumatate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai putin densa, dar aria suprafetei sale este doar cu putin mai mica ca aria suprafetei uscate a Pamântului. A treia si a patra planeta de la Soare au cam aceeasi vârsta, 4,6 miliarde de ani.

Marte

Ziua martiana dureaza cu o jumatate de ora mai mult decât ziua terestra si este uneori numita sol iar anul martian dureaza aproape cât doi echivalenti pamântesti. Satelitii lui Marte sunt în numar de doi, numiti dupa câinii zeului Marte (Phobos si Deimos). Acestia sunt niste corpuri mici, întunecate si puternic marcate de cratere, la origine putând fi niste asteroizi captati de gravitatia Planetei Rosii. Satelitii se misca în sensuri opuse, Phobos rasarind si apunând de câte 2 ori într-o zi martiana

Atmosfera

Atmosfera martiana este relativ rarefiata; presiunea atmosferica la suprafata are o valoare de doar 0.7-0.9 kPa, în comparatie cu cea a Pamântului, de 101.3 kPa. Atmosfera ajunge pâna la 11 km, pe când, cea a Terrei la doar 6 km.

Compozitia atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon, continând urme de oxigen si apa. Atmosfera este prafoasa, oferind cerului martian o culoare maroniu-roscata.

Existenta metanului indica faptul ca pe planeta a existat, sau exista, o sursa de gaz. Activitatea vulcanica, impacturile cu posibile corpuri ceresti, si existenta vietii sub forma unor microorganisme, ca metanogenele, reprezinta posibile surse.

În lunile de iarna, când polii sunt permanent în umbra, suprafata îngheata asa tare încât 25-30% din întreaga atmosfera se condenseaza în bucati groase de gheata din CO2.

Clima

Marte are anotimpuri ce se aseamana celor de pe Pamant. Totusi, ele sunt de doua ori mai lungi, iar distanta mai mare fata de Soare face ca anul martian sa fie de aproape doua ori mai mare ca al planetei noastre. Temperaturile variaza între –140 °C (220 °F) si 20 °C (68 °F).

De asemenea, Marte are cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar. Acestea pot varia între furtuni pe areale mici si furtuni ce acopera întreaga planeta. Ele tind sa apara când Marte e in pozitia cea mai apropiata de Soare, si creste temperatura la sol.

Geologie

La suprafata, Marte este alcatuita în mare parte din bazalt, cercetatorii bazându-se pe compozitia meteoritilor martieni ajunsi pe Pamânt si pe observatii din spatiu. Mare parte din planeta este acoperita de un praf mai fin ca pudra de talc. Examinarea campurilor magnetice ale lui Marte au dezvaluit ca parti din crusta planetei au fost magnetizate, una dintre teorii sustinând ca în trecut pe Marte existau placi tectonice în miscare.

Sunt probe concludente care arata ca a existat apa lichida, deoarece s-au descoperit diferite minerale care se formeaza de obicei numai în prezenta apei.

Geografia (Areografie)

Johann Heinrich Madler siWilherm, recunoscuti ca primii oameni care au cartografiat Luna au fost si primii “areografi”. În 1840, dupa 10 ani de studiu, Mädler desena prima harta a planetei.Ecuatorul este definit de rotatia corpului, dar locatia Primului Meridian a fost specificata, ca si în cazul Terrei, alegându-se un punct arbitrar. Un crater mic, mai târziu numit Airy-0, localizat în Sinus Meridiani reprezinta punctul prin care trece meridianul de 0.0° longitudine.

Suprafata planetei, asa cum se poate vedea de pe Pamânt, apare sub doua tipuri de areale: câmpii plane acoperite cu praf si nisip bogat în oxid de fier rosiatic, considerate “continente”, si li s-au dat nume ca Arabia Terra sau Amazonis Planitia; si locuri mai întunecate, considerate “mari”, de aici denumiri ca Mare Erythraeum, Mare Sirenum si Aurorae Sinus.

Scutul vulcanic,Olympus Mons(Muntele Olimpus), este cel mai înalt munte cunoscut din sistemul solar. Acest munte are 25 km înaltime si o baza de 600 km în diametru. În aceeasi regiune cu el se afla alti trei vulcani, numiti Arsia Mons (17 km inaltime), Pavonis Mons (14 km inaltime) si Ascraeus Mons (18 km inaltime), si cel mai mare canion,Valles Marineris, lung de 4000 km si adânc de 7 km. Pe Marte sunt si numeroase cratere de impact. Cel mai mare crater de pe Marte este Hellas Planitia. Are 2000 km in diametru si 6 km adancime, acoperit cu nisip de un rosu aprins.

Sateliti naturali

Marte are doi sateliti naturali, Phobos si Deimos, ce orbiteaza foarte aproape de planeta si se crede ca ar fi asteroizi capturati. Ambii au fost descoperiti în 1877 de Asap Hall si au fost botezati dupa personajele Phobos (panica-frica) si Deimos (teroare-spaima) care, în mitologia greaca, îl însotesc pe tatal lor, Ares, zeul razboiului, în batalie. La romani,Ares se identifica cu zeul Marte.De pe Marte, miscarile satelitilor Phobos si Deimos apar diferite în comparatie cu miscarea Lunii. Phobos rasare în vest, apune în est si rasare iar dupa 11 ore, în timp ce Deimos rasare în est dar foarte lent.