Politici de dezvoltare a teritoriului în România și în Uninunea Europeană - analiza sistemului de așezări din Județul Timiș

Situata in apropierea celei mai apusene frontiere a tarii, pe ambele maluri ale canalului Bega, care prin Tisa face legatura cu Dunarea, deschizand drumul catre Viena si Marea Neagra, Timisoara este astazi unul dintre cele mai moderne si mai frumoase orase ale Romaniei. Are un aspect cu totul occidental. Bulevarde largi, luminoase, strazi drepte, parcuri vaste si gradini inflorite la fiecare pas, si pretutindeni o curatenie si o ingrijire exemplare, constituie tot atatea note de mandrie pentru acest oras. Pe buna dreptate este denumit si orasul florilor. Numele de azi vine de la "Tibiscum", si a fost dat de romani dupa cucerirea Daciei in anii 101-103, 105 e.n. Timisoara a traversat perioade istorice in care au avut loc multe schimbari ce au condus la dezvoltarea şi bunăstarea oraşului. In prezent, Timisoara este unul dintre cele mai importante centre comerciale si industriale din toata tara. Veacuri la rand a fost - si este inca si azi – centrul unei provincii vestite pentru avutiile ei. A concentrat si canalizat transmitand spre alte tinuturi, spre alte tari, bogatii enorme in cursul vremilor. A devenit astfel unul dintre cele mai bogate orase ale tarii. Forma de relief predominanta este câmpia, care acoperă partea vestica si centrala a judeţului, pătrunzând sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile râurilor Bega si Timiş. În estul judeţului se desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului si partea sudica a podişului Lipovei. Înălţimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminând cu vârful Padeşul (1.380 m). Clima este temperata de tranziţie cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,7º C (1901 - 2000), înregistrându-se maxima absolută de 41º C în data de 16.08.1952 si minima absolută de -35,3º C în 24.01.1963. Teritoriul judeţului Timiş este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega şi Timiş. În nord îşi urmează cursul, de la est spre vest, râurile Mureş si Aranca. Lacurile judeţului sunt de suprafeţe şi adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor mlaştini. În împrejurimile comunei Satchinez se pot întîlni o serie de specii ornitologice rare. Există şi două lacuri cu apă caldă de peste 20º C la Rădmăneşti şi Forocici.

1. Organizarea administrativ - teritoriala a sistemului de asezari

Activitatea de sistematizare a teritoriului, a oraşelor si satelor se înscrie ca un deziderat major,fundamental in opera de de dezvolatre armonioasă a tuturoe localităţilor patriei. Planurile unice de dezvoltare economic-socială în profilul territorial al judeţului Timiş au în vedere promovarea proceselor transformatoare ale activităţişor economice, urbanizarea treptată a localităţilor rurale, dezvoltarea armonioasă a industriilor şi echiparea multilateral a cadrului material. Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Timiş avea, la data de 31 decembrie 2007, 2 municipii: Timişoara şi Lugoj, 8 oraşe: Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Ciacova, Recaş şi Gătaia, respectiv 87 comune. În general, localitaţiile rurale din judeţul Timiş sunt uniform dispersate în teritoriu, fără tedinţa de înlănţuire,de-alungul arterelor de circulaţie : procesul de contopire a unor localităţi se manifestă în puţine cazuri,din raţiuni economice de ex. Satul Tomeşti care tinde să se contopească cu Colonia Fabricii; Lunga cu Comloşu Mare; Sculea cu Gătaia;etc. Numărul localităţilor cu formă tentaculară,ele se află în zona montană de vest, de ex. Nădrag. În categoria satelor liniare se numără Lunga, Sântmartinu Maghiar, cele din Poiana Ruscă, aşezate pe văi – Criciova; sunt puţine şi satele de tip împrăştiat – Stanciova şi Sacoşu Mare. Localităţile din zona Câmpiei de vest care au fist constituitute în urma unor planuri, cu tramă stradală regulată, cu marcarea centrului civic, prezintă însă neajunsul unor loturi de de case foarte mari şi al unor strazi cu enţa unor prospecte între 40 şi 60 m, ceea ce a condus la existenţa unor importante suprafeţe africole în interiorul zonelor de locuit.