Poluarea Apelor

Apa este un factor indispensabil vieţii.De aceea, în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l /zi, din care 1,5-2 l consumă ca atare, iar restul se reţine din alimente, sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2,5-3 l / zi , diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi datorită temperaturii ambiante.Totuşi, omul utilizează în medie, pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii de spălare, pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi la New York.

Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

Poluarea chimica este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante diverse,de natura organica si/sau anorganica (de la cele usor degradabile ,pana la cele toxice cu persistenta indelungata si cu remanenta).

Poluarea chimica organica este generata de prezenta in apa a substantelor organice de tip glucide,lipide si proteine.Ea este specifica apelor uzate rezultate de la fabricile de hartie si celuloza,abatoare si din industria petrochimica si de sinteza organica.Descompunerea substantelor organice se realizeaza cu consum de oxigen de catre microorganisme-asa numitul consum biochimic de oxigen(C.B.O.)sauprin procese chimice-asa numitul consum chimic de oxigen(C.C.O.).Ca produsi de descompunere ai substantelor organice rezulta fenolii,amine,uree,ammoniac,hydrogen sulfurat(H2S),nitrati si nitrite.Poluantii din aceste ape sunt in cantitati mari,iar unele dintre aceste substante sunt toxice pentru diferite organisme chiar in cantitati foarte mici (exemplu:pesticidele). Substantele organice de sinteza au in general o persistenta ridicata in mediu(exemplu:compusii organoclorurati intre care se numara insecticidul D.D.T).

Poluarea chimica anorganica este generata de compusi anorganici.Ea este caracteristica industriei petroliere de extractie,industriei petrochimice si industriei chimice anorganice(exemplu:industria clorosodica).Acizii si bazele libere rezultate din procesele de productie,determina formarea unor ape uzate cu valori extreme ale pH-ului,ce pot fi stresante sau letale pentru organismele acvatice.

In functie de modul cum se produce poluarea apelor,aceasta poate fi naturala si artificiala (antropica).

Poluarea naturala a apei apare independent de activitatea social-economica a omului ,ca urmare a incarcarii apelor de suprafata cu suspensii de natura minerala(nisip,argila fina,clorura de sodium dizolvata)sau organica(resturi de animale sau plante aflate in descompunere).Ea este mult mai puternica in perioadele de ape mari,cand raurile au capacitate mare de transport,si slaba in perioadele de seceta.

Poluarea artificiala a apei apare ca rezultat al activitatii omului in diverse sectoare economice sau in gospodarii.In cadrul acestei clase se disting:poluarea urbana,poluarea industriala si poluarea agricola.

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.

Provenienta poluanti de natura chimica:

- Mercurul provenit din:deseuri industriale;inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;ingerarea accidentala de compusi anorganici;deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

- Azotatii proveniti din:ingrasaminte chimice;detergenti;pesticide organofosforice.

- Cadminiul provenit din:ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;aerosoli.

- Plumbul provenit din:evacuarile uzinelor industriale;gazele de esapament ale autovehiculelor;manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

- Zincul provenit din:apa sau bauturi cu continut de zinc;ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

- Hidrocarburile provenite din:gazele de esapament ale autovehiculelor;scurgerile de titei;arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);fumul de tigara.

- Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;pulverizarile aeriene;spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti.

Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.

Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.