Portofoliu la Climatologie

I Aspecte generale

Vântul reprezintă mişcarea aerului pe orizontală aproape paralelă cu suprafaţa terestră ca urmare a diferenţelor de presiune atmosferică între regiuni geografice.

Cauza diferenţierii de presiune atmosferică o reprezintă încălzirea inegală a suprafeţei terestre.

Vântul se caracterizează prin:

a) direcţie

b) viteză

c) intensitate sau tărie

La staţiile meteorologice se fac următoarele observaţii:

a) direcţia şi viteza vântului mediate într-un interval de 2 minute.

b) caracteristica vântului conform vitezei şi direcţie

Aceasta poate fi:

- uniform

- variabil

- constant

- in rafală

c) rafala este viteza cea mai mare instantanee într-un interval de 2 minute

Direcţia vântului reprezintă sectorul de unde suflă vântul şi nu direcţia catre care bate vântul.

Viteza văntului reprezintă distanţa pe care o parcurge aerul în mişcarea sa pe orizontală într-un interval de timp.

Se exprimă în:

a) m/s

b) km/h

c) noduri ( 1 nod=1 mila marina=1852 m/h)

Relaţia de corespondeţă între m/s şi km/h este:

a) 1m/s= 3,6 km/h

b) 1km/h= 0,278 m/s

Structura văntului poate fi:

a) vânt laminar atunci când aerul se deplasează uniform(direcţie şi viteză constantă)

b) vânt turbulent atunci când direcţia şi viteza variază foarte mult de la un moment la altul.

Intensitatea văntului se exprimă în grade de tărie de la 0 la 17 (17 corespunde unei viteze ce depaşeşte 130km/h. Scara se numeşte Beaufort

II Instrumentele şi aparatele sunt:

a) pentru direţie se folosesc giruetele

b) pentru viteză se folosesc giruetele, anemometrul.

c) pentru oscilaţiile vitezei se foloseste anemograful

Pe platforma meteo in partea sa Nordică se gasesc giruetele:

a) cu placă uşoară pentru viteze mai mici de 20 m/s

b) cu placă grea pentru viteze mai mari de 20 m/s

2. Codul Sinoptic Internaţional

Meteorologia sinoptică este ramura meteorologiei care se ocupă cu studiul legilor circulaţiei generale a atmosferei, al factorilor care determină timpul şi care elaborează metodele de prognozare a timpului. Prognoza meteorologică constituie scopul final al meteorologiei. Pentru a cunoaşte starea vremii care va urma, trebuie cunoscută dinamica atmosferei pe o rază de cel puţin 150 de kilometrii de la centrul de prognoză.

Timpul sau vremea din punct de vedere meteorologic reprezintă succesiunea stărilor atmosferice într-un interval de timp(zi, săptămână, lună).

Transmiterea mesajelor meteorologice se face sub formă de telegrame cifrate, pe baza unui cond sinoptic internaţional. În prezent, se foloseşte un cod editat în anul 1981 şi aplicat de la 01.01.1982, adoptat de Organizaţia Meteorologică Mondială, care înlocuieşte vechile sisteme simbolice( FM 11 - V SYNOP, FM 14 - V SYNOP, FM 21 - V SYNOP, FM 21 - V SYNOP, FM 21 - SHIP, FM 22 - V SHIP, FM 23 - V SHRED, FM 24 - V SHIP, FM 26 - IV SPESH)

Acest cod este uzitat pentru codificarea observaţiilor de suprafaţă este alcătuit din două sisteme de forme simbolice:

1)FM 12 - VII SYNOP folosit pentru staţiile terestre;

2)FM 13 - VII SHIP folosit pentru staţiile de pe mare sau pentru staţiile costiere;

C.S.I este format din grupe de cifre şi indicatori simbolici , majoritatea de lungime egală grupa în 5 secţiuni:

-Secţiunea 0 - folosită pentru identificarea mesajului;

-Secţiunea 1 - inclusă parţial sau total în funcţie de ora observaţiei sau de elementele măsurate;

-Secţiunea 2 - folosită parţial sau total de staţiile de pe mare şi de pe coastă în funcţie de elementele meteorologice;

-Secţiunea 3 - utilizare selectivă şi regională inclusă la anumite ore standard pentru transmiterea unor de date din schimbul internaţional(regional) sau naţional;

-Secţiunea 4 - folosită de staţiile de la munte în cazul în care vârful norilor se află sub nivelul staţiei;

-Secţiunea 5 - în România se foloseşte pentru transmiterea mesajelor de avertizare privind producerea unor fenomene meteorologice de risc şi pentru alte informaţii stabilite de ANM.

Schimbul de date internaţionale se face de 4 ori / zi la 00:00,06:00,12:00,18:00.

Secţiunea 0: