Potențialul biologic și exploatarea biologică în Județul Constanța

INTRODUCERE

Potenţialul ecologic reprezintă ansamblul factorilor abiotici ai mediului ce constituie suport,dar şi resurse pentru existenţa şi dezvoltarea organismelor vegetale şi animale.

Factorii abiotici au o însemnătate deosebită deoarece prin intermediul acestora se stabilesc relaţii strânse între mediu şi organisme, fie vegetale, fie animale. Legăturile sunt de interdependenţă, neputând existând una fără cealaltă. Factorii fizici exercită o acţiune continuă asupra organismelor provocandu-le la reactii de apărare, adaptare, evitarea sau chiar transformări interne.

Factorii biotici sunt de mai multe categorii, printre care: factori geomofologici (reliful, altitudinea reliefului, adăpostul condiţionat de relief), factori climatici (temperatură, apă, sol, lumină, zăpadă), factori edafici ce tin de sol şi structura solului.

CAP I

LOCALIZARE GEOGRAFICA SI INCADRARE BIOGEOGRAFICA

Municipiul Constanta se constituie intr-o unitate teritoriala bine definita, in Podisul Dobrogei de Sud, pe litoralul Marii Negre. Aceasta asezare edtermina fenomene specifice, atat la nivelul reliefului, cat si al climei, vegetatiei, solurilor, florei si faunei. Astfel, in aceasta regiune, ecosistemele functioneaza atat in regim natural cat si seminatural si din sisteme mai mult sau mai putin antropizate.

Conform hartii “Regionarea Geografica a Romaniei”, de Raul Calinescu, zona analizata se incadreaza in Provincial Pontica, ce se intinde in sudul partii europene a Federatiei Ruse, iar in tara noastra prezinta prelungiri tentaculare in Baragan, Dobrogea si in sud-estul Moldovei, ocupand tinuturi de stepa si silvostepa ale terotoriului care la sfarsitul tertiarului era acoperit de apele ale unui golf al Marii Negre.

Provincial Pontica este cea mai recenta provincie biogeografica, fiind cea din urma populate cu plante si animale. La noi exista mai multe elemente pontice ale subprovinciei stepelor cu graminee.

In Dobrogea, la sud de horstul dobrogean se intinde stepa de provenienta recenta, cu unele elemente neopontice. Exista numeroase specii de stepa, unele endemice, altele est-pontice, sudice si sud-estice, ca: Ceratoocarpus arenarius, Tragus racemosus, Knautia atrorubens,Agropyron brandzae, Bromus dobrogensis, Centaurea kanitziana, Centaurea jankae etc.

In ceea ce priveste fauna Provinciei Pontice, in stepa dobrogeana traiesc: dihorul de stepa (Mustela eversaminni), grivanul mic (Mesocricetus auratus newtoni), Scista subtilis normanni, dropii (Otis tarda), broasca testoasa de uscat, serpi, gasteropode etc.

CAP II

POTENTIALUL ECOLOGIC

Judetul Constanta este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste între Dunare si Marea Neagra strabatând Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).

La Sud este marginit de frontiera de stat românobulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La Vest - fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.

La Est - între Gura Portita si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean, este scaldat de

apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se

întinde zona apelor teritoriale românesti stabilite conform conventiilor internationale.

Judetul Constanta are o suprafata de 7.071 kmp, ocupa locul 8 intre judetele tarii si

detine 2,97% din suprafata României.

O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a

lagunelor(Oltina,Sinoe,Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Reteaua hidrografica include si

canale navigabile . Din punct de vedere al resurselor, un interes special îl prezinta

lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol

sapropelic cu valoroase calitati terapeutice. Judetul Constanta cuprinde unele dintre

cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografica,

clima, relief, vestigii arheologice, rezervatii naturale, baza de cazare, agrement si

tratament, posibilitati de efectuare a unor excursii si croaziere, teritoriul judetului

ofera o gama larga de activitati turistice. Litoralul românesc al Marii Negre reprezinta

una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte

zone turistice ale tarii.

Pozitia geografica

Municipiul Constanta este situat la tarmul Marii Negre, având coordonatele: 44o 11`-

latitudine nordica, 28o 39` - longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ

este de 1121,66 km2. La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia. Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane. Municipiul Constanta este principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational si cultural-stiintific din judetul Constanta.

Evolutia îndelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani

modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis

cu altitudine redusa; în cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m,

diferentele altitudinale între partile componente fiind reduse. Ca principale unitati

naturale se disting:

- Podisul - care cuprinde aproape întreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice

asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

- Câmpia - din punct de vedere geografic, înalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care

se practica culturile de câmp - în special cele cerealiere, se evidentiaza în zona centrala.

- Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului - este delimitata spre vest de

altitudini cuprinse între 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa între 10 si 12 km.

Altitudinile principalelor localitati:

Zona litorala este marcata de mai multe trepte:

- 5-15 m, de-a lungul tarmului;

-20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior, formând o treapta distincta în jurul limanelor si lagunelor;

-35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decât celelalte, înconjurând limanele si lagunele maritime;

- 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta, cu latimi cuprinse între 500 m si 4-5 km;

- 70-85 m, cea mai înalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra, situata în partea estica a judetului. Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea pe o lungime de 137 km), Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea cu Râul Casimcea, Râul Agi Cabul, pârâul Nuntasi, pârâul Corbu. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine.