Cuprins
- Introducere
- Cap. I: 1. Incadrarea geografica si biogeografica
- 1.1. Asezarea geografica
- 1.2. Geologie
- 1.3. Relief
- 1.4. Clima
- 1.5. Apele de suprafata
- 1.6. Soluri
- 1.7. Vegetatia
- 1.8. Fauna
- 1.9. Rezervatii naturale
- Cap. II: 2. Evaluarea potentialului ecologic al arealului Calarasi
- 2.1 Histofenograma la staţia Calarasi
- 2.2. Diagrama hipsometrică
- 2.3. Diagrama hipsoombrică
- 2.4. Diagrama în scară dublă Gaussen
- 2.5. Diagrama bilanţului hidric lunar
- 2.6. Profil biogeografic complex Calarasi - Baraolt
- Cap. III: 3. Exploatarea biologica a arealului Calarasi
- 3.1. Tipuri de habitate
- 3.2. Ponderea speciilor după bioformă
- 3.3. Spectrul biogeografic
- 3.4. Impactul antropic
- 3.5. Concluzie
- Bibliografie
Extras din referat
Introducere
Motivatia alegerii temei
Am ales sa tratez diversitatea biogeografica a judetului Calarasi deoarece Calarasi este orasul meu natal si consider că este important pentru mine, in primul rand, să cunosc particularitătile biogeografice ale acestui spatiu cu o mare diversitate a peisajelor, ce concentrează categorii de ecosisteme diferentiate ca tip, heterogenitate, dinamica spatiala si temporala sau ca stadiu de antropizare ale zonei, dar si pentru faptul că valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural.
Biodiversitatea reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă.
Potentialul ecologic reprezinta ansamblul factorilor abiotici ai mediului, reprezentand suport si resurse pentru existenta si dezvoltarea organismelor vegetale si animale.
Exploatarea biologică materializează raporturile dintre mediul abiotic şi biotic în latitudine şi altitudine. Diferenţierea calitativă a tipurilor de mediu şi subtipurilor de mediu se reflectă în structura şi compoziţia învelişului biotic, în distribuţia şi organizarea spaţială a acestora.
Capitolul I Incadrarea geografica si biogeografica
1.1. Asezare geografica
Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria. Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, fiind situat pe malul de nord al braţului Borcea.
Cu o suprafata totala de 5088 km2, reprezentand 2,1% din suprafata tarii, judetul Calarasi ocupa locul 28 ca marime in randul judetelor tarii.
1.2. Geologie
Teritoriul judetului se suprapune peste Platforma Valaha, partea coborata a Platformei Moesice. Se compune din soclu cristalin, peste care se dispune o cuvertura sedimentara, mai veche (paleozoic-neozoic) si alta mai noua (neogena). Soclul impreuna cu sedimentul vechi, coboara dispre Dunare catre N, in timp ce umplutura neogena isi schimba inclinarea tot mai mult catre suprafata tinzand sper orizontalitate sau chiar la o inclinare usoara catre S; aceasta indica o noua perioada in evolutia tectonica a Platformei Moesica cand in ea se contureaza Platforma Valaha.
In zona de est a judetului, adica in zona municipiului Calarasi, se pastreaza, pe mari grosimi, paleozoic, de la adancimea de peste 1000-1500m pana la peste 5000 m, in timp ce in vest a fost datat numai carboniferul. Loessurile cele mai vechi incep din Burnas iar formatiunea principala urmatoare o reprezinta nisipurile de Mostistea, ce apar pe dreapta Argesului si Dambovitei si pe valea Mostistei. Peste aceste nisipuri se gasesc loessuri mai moi cu grosimi de 15-20 m, ce acopera tot Baraganul si Vlasia.
1.3. Relief
Judetul Calarasi cuprinde mai multe tipuri principale de relief, care apartin Campiei Romane, respectiv: campie tabulara acoperita cu loess de tip baragan, campie tabulara fragmentata de tip burnas, campie piemontano-deltaica, sau terminala, de asemenea acoperita cu loess (Vlasia), lunci puternic aluvionale de tipul Argesului si Dambovitei, lunci de tipul baltilor (Dunarea), vai si vaiuri largi si baltile de tipul Mostistei, precum si terase.
Peste relieful de campie si terasa, respectiv de loess, se intalnesc adesea nenumarate crovuri, intre comunele Dragos Voda si Perisoru, relieful nisipurilor eoliene apare sub forma unei pelicule subtiri. Relieful relativ variat, se grupeaza in patru unitati mari: Campia Baraganului Mostistei, Campia Vlasiei, Campia Burnas si Lunca Dunarii.
Campia Baraganului Mostestei se extinde pe malul drept al Ialomitei si malul Dunarii, fiind cuprins in judet cu peste 2/3. Este usor asimetric, inclinand sper sud, unde se termina cu terase ale Dunarii, dar si sper est. Astefel, are 60-70 m in nord-est, pe raza comunei Belciugatele dar coboara cca 40 m la est de Dragalina, pentru a se reinalta la peste 50 m in preajma Campului Hagieni; in sud are cca 20 m pe terasa joasa dintre Oltenita si Calarasi.
Baraganul Mostistei se subdivide in trei unitati, fiecare cu unele subunitati:
1. Campia Mostestei este situata la vest de cei doi afluenti paraleli cu Mostistea (Valea Argovei si Vanata). Are un relief neted, terminat cu cate 2-3 terase largi, atat spre Dunare cat si sper Arges si Dambovita.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul Ecologic si Exploatarea Biologica al Arealului Calarasi.doc