Potențialul economic al reliefului României

Relieful terestru prezinta o insemnatate multipla si complexa.

Rolul sau economic provine din functia de receptor al energiei solare si din cea de depozitar de substante minerale utile, materiale de constructie etc. Diferentierea sa spatiala in suprafata si pe verticala atrage dupa sine o distributie specifica a resurselor din celelalte invelisuri terestre externe.

In anumite cazuri, relieful devine obiect al muncii, fiind prelucrat de catre om ori chiar creat in mod special de catre acesta pentru satisfacerea anumitelor trebuinte, ca de exemplu agroterasele pentru culturi pomi-viticole, canalele de irigatie si de navigatie, tunelele, digurile de protectie contra inundatiilor, santurile de adapost si de aparare etc. relieful, fiind foarte variat ca geneza, dimensiune si mod de asociere in teritoriu, conduce la un potential divers de folosire.

Luncile si terasele fluviatile, conurile aluviale si deltele au atras omul din cele mai vechi timpuri, nu numai prin suprafata lor topografica, dar si prin aceea ca ele gazduiesc materiale de constructie, ape potabile etc. Aceste forme de relief au costituit suportul fizic al civilizatiilor globului, indiferent de timpul istoric la care ne-am referi. Tot asa, golfurile adapostite, fiordurile, promontoriile si platformele de abraziune-acumulare suspendate au asigurat desfasurarea vietii umane pe coastele marilor si oceanelor. Pesterile-locuinte, poliile-vetre de asezari si campurii de cultura, pradolinele cu lacuri pentru piscicultura si circurile glaciare cu rezervoarele de ape si peisajul contrastant--sursa pentru peisajul turismul din Carpati--, se ataseaza demonstrativ celor precedente spre a ilustra multiplele vocatii economice ale formelor de relief.

Pe de alta parte, complexele majore de forme de relief reprezinta tot atatea mari domenii de resurse cu importanta economica. Astfel, muntii sunt principalii depozitari ai resurselor de apa, de paduri si pasuni, de substante minerale utile si de materiale de constructie. Totodata, varietatea formelor de relief, specificul climatic si peisajul aparte fac din muntii un tezaur turistic. Campiile, indiferent de origine, sunt spatii relative plane si fertile, care favorizeaza agricultura intensive, zootehnia concentrata in mari ferme, desfasurarea nestingherita a cailor de comunicatie si a asezarilor omenesti. Nu intamplator multora din ele li se confera atributul de “granar” al regiunii, tarii sau continentului respectiv.Dealurile si podisurile sunt marcate de un “spectru morfologic” complex, de care se leaga varietatea solurilor, topoclimatele, resursele subsolului. Vaile, insotite de lunci, terase si glacisuri, concetreaza cea mai vie activitate economica din dealuri. Versantii, cu inclinari si orientari diferite, sunt folositi pentru culturi in agroterase, pentru vii, pometuri si paduri. Cand sunt erodati de torenti si supusi alunecarilor de teren, utilizarea este orientate spre fanete si pasuni.

Inrefluviile, netede ori usor ondulate, constituie terenuri favorabile araturilor, pomiculturii, cailor de comunicatie si asezarilor.

In afara reliefului major, o deosebita cautare o au regiunile de contact dintre formele de relief. In asemenea regiuni, bogate in ape potabile, in materiale de constructie, resurse agricole si subterane, s-au concentrat mari asezari umane cu dezvoltare economica puternica.

Relieful de detaliu, adica microformele, au, de regula, mai multe efecte negative in utilizarea terenurilor pentru diverse scopuri. Astfel, crovurile, allasurile, ravenele, alunecarile de teren, dunele de nisip etc. ingreuneaza prelucrarea agricola a terenurilor, amplasarea si stabilitatea cailor de comunicatie, a cladirilor s.a.

Analiza reliefului terestru, cu toate procesele legate de el, asigura baza de plecare in sistematizarea teritoriului, in bonitatea terenurilor pentru agricultura, constructii si asezari omenesti, in conservarea fondului funciar etc.

In epoca contemporana, procesul de valorificare a terenurilor pentru diverse destinatii: agricultura, asezari omenesti, cai de comunicatie se intemeiaza pe cunoasterea potentialului geomorfologic si pe evaluarea corecta a fenomenelor morfodinamice.