Potențialul turistic al Cheilor Turzii

INTRODUCERE

Cheile Turzii sunt o imensa despicatura de – a curmezisul unei culmi netede, izolate, ce se intinde aproximativ in directia sud – vest spre nord – est, la apus de municipiul Turda. Vizibile de la mari distante, ele atrag indeosebi privirile calatorilor care vin din directia municipiului Alba Iulia, cu masina sau cu trenul, cand se apropie de Turda sau de Campia Turzii. Mai de aproape, Cheile Turzii pot fi admirate de pe D N 75, pe portiunea Turda - Mihai Viteazu – satul Cornesti. Intr –o panorama cuprinzatoare si deosebit de impresionanta, maretul monument al naturii se infatiseaza calatorilor din ferestrele avioanelor de pe ruta Bucuresti – Cluj cu putin inainte de aterizare, sau dupa decolarea de pe aeroportul Cluj – Someseni.

Parcurse fie pe firul vaii Hasdatele, raulet ce – si aduna apele dintr – un bazin larg, fie pe cele doua creste ale defileului sau pe povarnisurile abrupte dinspre pesteri, ele ofera imagini de o coplesitoare frumusete.Pereti prapastiosi, adesea verticali, se inalta la sute de metri, scaldati in lumina soarelui sau cufundati in umbra, avand uneori stratificatii perfect vizibile, numite de localnici “ polmoane “ sau “ polite “. Stanci izolate unele ascutite ca acul altele cu reliefuri dantelate – care aici poarta numele de “ colturi “ – alterneaza cu “ turnuri “ formatiuni rotunjite de ploi si vant. Hornuri si vagauni ametitoare, alaturide “cigai”, jgheaburi daltuite in stanca dura, cresteaza povarnisurile. “ Grohote” cu bolovani enormi, sau “zurusi”, paraie de pietre, se prabusesc de pe coastele priporoase. Peretii sunt sfredeliti de nenumarate pesteri, de dimensiuni variate; unele zidite au fost numite “ cetatele”; ele au servit ca adapost omului primitiv, sau ca loc de refugiu populatiei din jur, in vremuri de restriste. “ Cosuri” , reminiscente ale avenurilor surpate, “ suri” , cu forme sculpturale, si alte excavatii, slefuite de apa, se insira pe firul Vaii. “ Bliduri”, scobitori sapate de apa de siroire pe suprafete calcaroase, doline, gropi in forma de palnie, produse prin prabusiri subterane, sunt alte cateva dintre nenumaratele atractii ale Cheilor Turzii.

Varietatea deosebita a reliefului a exercitat din vremuri indelungate o mare atractie asupra localnicilor din jur. Pe langa denumirile atat de sugestive, date diverselor formatiuni , ei le-au invaluit si in aureola unor legende, impletite inevitabil cu traditia si istoria dificil de descifrat a cheilor.

Daca aceasta gama nesfarsita de frumuseti peisagistice atrage pe turisti, peretii inalti de 200-250 metri ofera alpinistilor excelente conditii pentru a-si desfasura temerarele escaladari.

Cheile Turzii, prezinta un interes deosebit si pentru oamenii de stiinta. Geneza rocilor din chei si imprejurimi , fenomenele tectonice ce au survenit aici,modul de formare a defileului in curs de milioane de ani, datele arheologice rezultate de pe urma sapaturilor facute in pesteri, toate au fost si sunt obiectul a numeroase cercetari.

Atractia cea mai de seama a cheilor o formeaza insa flora, extrem de bogata si de variata. Intr-adevar pe suprafata redusa a defileului, s-au identificat aproximativ 1000 de specii de plante vasculare din cele cca 3400 cunoscute pe teritoriul Romaniei.Datorita conditiilor climaterice specifice s-au pastrat aici plante de origina circumpolara, iar altele de provenienta mediteraneana. In chei se gasesc endemisme, precum si specii unice in Europa.

Fauna prezinta si ea aspecte caracteristice prin prezenta unor specii rare, prin disparitia si reaparitia temporara a unora dintre ele.

Inca din secolul al XVIII-lea , Cheile Turzii au format obiectul unor cercetari sporadice din partea geografilor, geologilor, istoricilor, dar mai ales a botanistilor, care au determinat o buna parte din raritatile si celelalte plante din chei.

CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALA

Asezare geografica. Cheile Turzii sunt situate la extremitatea rasariteana a Muntilor Apuseni, in pintenul care formeaza prelungirea nord-estica a Muntilor Trascaului.Acesta, o culme calcaroasa,orientate in directia sud-sud-vest spre nord-nord-est, intre localitatile Buru si Tureni,limiteaza si in acelasi timp separa Depresiunea Hasdatelor, dinspre nord-vest, de culuarul Ariesului, din sud.Culmea lunga de 15 km, poarta denumirea de Muntele Petridului sau Culmea Petrestilor.De-a curmezisul ei, apa Hasdatele a sapat impunatoarele chei. Maretul monument al naturii se gaseste la o distanta, in linie dreapta de cca 6 km spre apus de municipiul Turda, de la care si-a imprumutat numele. Orientate aproximativ pe directia nord-vest spre sud-est, cheile cuprind intre perertii abrupti un sector cu o lungime de 1272 m. Culmea calcaroasa are tocmai aici, unde s-au format cheile, inaltimea cea mai mare. Astfel , pe dreapta Hasdatelor Dealul Manastirii, atinge 794 m, iar pe versantul opus, Dealul Sindului, 759 m.

Date geologice si orografice.Cele mai vechi formatiuni geologice se gasesc la iesirea Hasdatelor din chei si sunt alcatuite din roci eruptive(porfire, porfirite si tufurile acestora) care apar fie in culoarea verde, fie in nuante rosiatice sau brune, adesea sfaramate, dezagregate. Pe alocuri apa raului da la iveala culoarea lor verzuie. Aceste roci eruptive s-au depus inca de la inceputul “evului mediu” al istoriei scoartei terestre, in perioada triasicului, in urma revarsarilor prin crapaturile adanci(falii) formate in imprejurimi.

Regiunea acoperita cu material eruptive, a inceput cu timpul sa se cufunde, fiind invadata, in perioada geologica urmatoare (jurasic) de apele marii. Din acesta mare , relative calda, s-au depus peste rocile eruptive straturile calcarelor “malmului”(jurasicul superior) din care sunt constituite cele mai multe dintre stancile abrupte ale Cheilor Turzii.