Potențialul turistic al Munților Apuseni

Reteaua hidrografica si relieful se constituie, la nivelul tarii noastre, intr-un ansamblu de componente care prin interferenta lor imprima peisajelor trasaturi de mare expresivitate, generand anumite categorii de potential natural, de o varietate remarcabila.

La inceputul secolului al XIX-lea calatoriile in scopuri turistice nu reprezentau decat un fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche intrebuintare a cuvantului “turist” o datoram acelor ani. Desigur ca la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.

Insa intr-un an secol si jumatate, datorita dezvoltarii economice si industriale a natiunilor, turismul a devenit un sector esential al activitatii economice a mai multor state. Fiind una din formele de activitate care satisfac cerintele personale, turismul este o veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice ce nu trebuiesc fi neglijate El a pus in joc enorme sume de capital, materializate in lucrari publice, mijloace de transport, alimentatie si diverse alte servicii ajungand in prezent sa numere mii si mii de firme care se bucura de o foarte buna organizare, incepand cu micile birouri de voiaj si terminand cu lanturi intregi de hoteluri de lux.

I. Cadrul natural al Muntilor Apuseni

1. Pozitia geografica

Muntii Apuseni sunt localizati in partea central vestica a Romaniei, constituie unitatea cea mai mare a Carpatilor Occidentali ( peste 10 000 km² ) care se desfasoara intre Mures ( sud ) si Barcau ( nord ).

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica.

2. Accesibilitate

Cresterea continua a circulatiei turistice in tara noastra si derularea traficului turistic spre locurile alese drept destinatie face necesara dezvoltarea puternica a cailor de comunicatie, a infrastructurii lor tehnice.

Reteaua rutiera din Romania ocupa un loc important in dezvoltarea calatoriilor turistice, deoarece prin repartitia ei, cuprinde intreg teritoriul tarii si ofera, astfel tot mai multe posibilitati de acces automobilistic la obiectivele de interes turistic, inclusiv la zonele naturale mai izolate.

Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa muntilor Apusenilor este strabatuta de o deasa retea de drumuri modernizate, nationale si internationale ( E79, E60, E81 ), care usureaza accesul la obiectivele turistice naturale sau antropice. Caile ferate, de pe vaile Ariesului si Ampoiului ca si magistralele ce inconjoara masivul, precum si o bogata retea de drumuri forestiere si poteci marcate completeaza infrastructura generala. Aeroporturile de la Oradea, Cluj-Napoca si Arad fac accesibili acesti munti si pentru turismul international.

3. Geologia si relieful

Muntii Apuseni au gradul cel mai accentuat al fragmentarii impus de desfasurarea mai multor aliniamente de depresiuni tectonice ( dominant pe latura de vest ) si a unor culoare de vale extinse ( pe Somesu Mic, Crisuri, Aries, Ampoi, etc ) ceea ce faciliteaza prezenta cailor de acces si dezvoltarea asezarilor.

Impunerea a trei nuclee orografice ( Bihor 1848 m, Vladeasa 1836 m, Muntele Mare 1826 m ) pe formatiuni cristaline si magmatice vechi la altitudini de 1200-1400 m ( mai ales in sectorul central ) si la 400-800 m ( la exterior, unele cu character de horst ).

Munti Apuseni se divid in : Muntii Bihor ( se desfasoara relative central, dominant fiind alcatuiti din roci cristaline pe care se afla un sedimentar mezozoic –calcare si dolomite; altitudinile cele mai marisunt in mai multe varfuri insirate pe aliniamentul varfurilor Gaina -1486 m – Bihor -1849 m – Batrana-1579 m; reprezentativ este relieful carstic ), Muntii Vladeasa ( sunt alcatuiti din roci magmatice care impun altitudini ridicate.), Muntii Gilau-Muntele Mare ( se afla in nordu-estul partii centrale a Muntilor Apuseni; sunt alcatuiti predominant din roci cristaline, dar exista si petece de calcare jurasice ), Muntii Meses, Muntii Plopis ( se afla la nord vestul de Crisul Repede fiind un horst cristalin ), Muntii Padurea Craiului ( sunt cuprinsi intre depresiunile Beius si Vad-Borod, in vestul Muntilor Vladeasa; sunt alcatuiti in cea mai mare parte din serii de conglomerate, gresii si mai ales calcare pe seama carora s-a impus un relief carstic complex reprezentat de platouri cu depresiuni carstice, uvale, doline, pesteri ), Muntii Codru Moma, Muntii Zarandului, Muntii Metaliferi ( se desfasoara in sud-est sub forma unui lant aproape unitar pe dreapta Muresului de la Capruta la valea Ampoiului ), Muntii Trascau ( tin de la valea Ampoiului si pana la nord de Aries ).