Poziția fizico geografică și politică a României

La nivelul Terrei, Romania este situata in emisfera nordica la

jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord fiind strabatuta de paralela

de 450 si in emisfera rasariteana intre meridianele de 200 si de 300. Prin

urmare tara noastra poseda o clima temperata cu oscilatii ale distributiei

luminii si temperaturii, in limite moderate.

Statul roman poseda un teritoriu ce se desfasoara pe 40 37’ 59’’

latitudine si 90 25’ 40’’ longitudine. Intre punctul nordic extrem Horodistea

situat la 480 15’ 06’’ latitudine nordica si punctul extrem sudic Zimnicea

localizat la 430 37’ 07’’, tot latitudine nordica, exista o distanta de 525 km.

Distanta dintre punctul extrem vestic Beba Veche (200 15’ 44’’ longitudine

estica) si punctul extrem estic Sulina (290 41’ 24’’ longitudine estica) este de

743 km fiind cea mai mare distanta.

Din punct de vedere geografic si geologic, Romania prin

caracteristicile sale face parte din Europa Centrala (amintim lucrarea lui

Emmanuel de Martonne intitulata „L’Europe centrale”). Centrul tarii noastre

se afla fata de punctele extreme ale continentului, dupa cum urmeaza: la

2800 km fata de Capul Nord (Nordkapp – extrema nordica), la 1050 km de

Capul Matapan (Akra Tainaron – extrema sudica), la 2750 km de Capul Roca

(Cabo Roca – extrema vestica) si la 2600 km fata de Muntii Urali (extrema

estica). Criteriul politic plaseaza Romania in partea central sud-estica a

Europei la intersectia unor axe de circulatie europene. De altfel tara noastra

este situata intre Europa Apuseana (peninsulara) si cea rasariteana

(continentala), intre Europa Nordica a Peninsulei Scandinavice si a tarilor

din jurul Marii Baltice si Europa Sudica a tarilor mediteraneene.

Vecinii Romaniei sunt Ungaria in nord-vest, Serbia in sud-est,

Bulgaria in sud, Marea Neagra in sud-est, Moldova si Ucraina in est si

Ucraina in nord. Granitele sunt diverse fie terestre, fie fluviatile, fie maritime

(cele doua din urma sunt naturale). Mai mult de 2/3 din granita cu Bulgaria

si 1/3 din granita cu Serbia sunt granite fluviatile, indicata de prezenta

bazinul inferior al Dunarii. Granita cu Marea Neagra este una naturala,

maritima. Granita cu partea estica a Ucrainei este trasata de cursul

aceluiasi fluviu, Dunarea, in timp ce in nord granita cu Ucraina este una

terestra cu o larga extindere a Muntilor Carpati. Granita cu Moldova este

fluviatila ca urmare a prezentei cursului Prutului. In nord-vest, granita cu

Ungaria este in mare parte terestra, mai putin de 10% fiind fluviatila, cu

Tisa.

In actuala sa forma Romania detine pe teritoriul statului sau toate

formele de relief majore dispuse in trepte concentrice din centru catre

margini; muntii ocupa 32%, dealurile si podisurile ocupa 33% iar campiile si

luncile 35% din suprafata tarii. Aceste forme de relief sunt completate de

numarul mare de depresiuni (circa 330) si de spatiul deltaic (Delta Dunarii).

Romania prezinta aspecte climatice proprii ca urmare a influentelor

pe care le primeste din zonele inconjuratoare. Pe teritoriul tarii noastre se

intrepatrund elementele climatului oceanic (in vest), climatului continental

(in est) si a celui mediteranean (in sud). Rolul de bariera este jucat de lantul

carpatic sinuos. Circulatia generala a maselor de aer si relieful au dat

nastere la urmatoarele vanturi:

- Crivatul - bate dispre nord-est si est si este un vant rece si

uscat, uneori violent afectand agricultura;

- Vantul de vest – bate vara dinspre nord-vest iar iarna dinspre

sud-est si este un vant caldut si umed ce aduce ploi si uneori lapovita.

- Austrul – bate dinspre zona mediterana. Vara este un vant uscat

aducand calduri si seceta iar toamna si iarna aduce un aer umed cu ploi

marunte;

- Cosava – bate catre Dunare ajungand uneori in Banat. Este un

vant rece si uscat care poate provoca pagube si se resimte primavara;

- Vantul Mare – bate peste culmile Carpatilor Meridionali si

coboara in depresiuni (Hateg, Secas, Sibiu, Fagaras). El poate deveni

violent si uscat;

- Nemira – se resimte in sud-estul Transilvaniei si in Depresiunea

Brasov. Este o componenta a Crivatului ce traverseaza muntii;

- Brizele marine – se resimt zilnic pe litoralul tarii noastre. Ziua si

seara aerul racoros circula spre uscat iar in zori racindu-se vantul bate

spre mare.

Reteua hidrografica a tarii noastre (4295 de rauri) este colectata in

totalitate de Dunare cu exceptia micilor rauri dobrogene care se varsa in

complexul lagunar Razim sau in Marea Neagra prin limane maritime. Grupa

raurilor de vest este colectata de Tisa care se varsa in Dunare pe teritoriul

Serbiei. Din aceasta grupa fac parte Viseul, Somesul, Crisurile, Muresul si

Bega. Raurile din sud sunt colectate direct de Dunare, pe teritoriul

Romaniei. Ele sunt: Timisul, Carasul , Nera, Cerna, Topolnita, Jiul, Oltul,

Argesul si Ialomita. Reteaua hidrografica estica este colectata de catre Siret

si Prut, ce se varsa in Dunare. Din aceasta fac parte Suceava, Moldova,

Bistrita, Trotusul, Putna, Ramnicul, Buzaul si Barladul.