Probleme de mediu în județul Dâmbovița

Judetul Dâmbovita este situat în sudul Carpatilor Meridionali si are o suprafata de 4 054 km². Este unul dintre judetele mici ale tarii si ocupa aproximativ 1,7% din suprafata României,situându-se ca întindere pe locul 37 între judete.

In judet întâlnim zacaminte bogate de hidrocarburi, carbuni, sare, materiale de constructie, ape minerale, gaze naturale etc.

Gazele naturale se exploateaza la Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos, Gheboaia. Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructie, se exploateaza gresiile (Buciumeni, Moroieni), argilele comune (Crângurile, Doicesti, Pucioasa, Sotânga), balastul (Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crângurile, Crovu). Marnele si gipsurile de la Fieni si calcarele de la nord de Moroieni sunt exploatate de catre SC Carpatcement Holding S.A., producator de materiale de constructii.

Reteaua hidrografica are o densitate relativ mare (0,5 km/km2), variind între 0,5-0,8 km/km2 în zona muntoasa si 0,3-0,4 km/km2 în zona de câmpie. Principalele cursuri de apa din judet sunt Ialomita, Arges si Dâmbovita, importante surse de alimentare cu apa pentru populatie, industrie si agricultura. Lacurile din judetul Dâmbovita sunt de natura antropica si sunt dispuse pe cursurilerâurilor si afluentilor principali.

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dâmbovita depind de gradul de permeabilitate, de grosimea si extensiunea rocilor care le înmagazineaza.

Apele cantonate în stratul acvifer freatic pot fi folosite în alimentarea cu apa potabila si pentru irigatii. Importante sunt si apele freatice din luncile Argesului si Dâmbovitei, pe întregul traseu din judet si pe Valea Ialomitei, în aval de Pucioasa, prin posibilitatile de folosire ca apa potabila, industriala, pentru irigatii.

Solul din suprafata totala a judetului de 4054 km2, 61,42% reprezinta suprafata agricola si 28,89 % reprezinta suprafata ocupata de fondul forestier.

O mare varietate de specii de flora si fauna de pe teritoriul judetului, prezinta o importanta economica deosebita, cu multiple utilizari în diverse sectoare ale economiei. Principalele resurse biologice din flora spontana valorificate economic sunt ciupercile, fructele de padure, plantele medicinale. La acestea se adauga speciile de fauna salbatica de interes cinegetic, valorificate prin vânatoare, cum sunt: cerbul comun, capriorul, ursul, mistretul, iepurele, vulpea, fazanul, cocosul de munte, rata salbatica, gâsca salbatica, potârnichea etc. se valorifica prin pescuit urmatoarele specii de pesti din acumularile piscicole ale judetului: crap, novac, caras, pastrav etc.

Distributia fondului forestier pe principalele forme de relief ale judetului se prezinta astfel: munte 16,5%, deal 38,8% câmpie, 44,7%.

Caracteristicile demografice (numar total populatie, densitate, structura pe vârste), joaca un rol cheie în starea mediului. Consumul determina nevoia de resurse, bunuri si servicii influentând în mod direct presiunile care se exercita asupra mediului.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul judetului Dâmbovita este structurat în 2 municipii (Târgoviste – resedinta de judet si Moreni), 5 orase (Pucioasa, Fieni, Titu, Gasti si Racari), 82 comune si 353 sate .

Atmosfera :

In ceea ce priveste poluarea atmosferei exista urmatoarele probleme : efectul de sera, distrugerea stratului de ozon , acidifierea , micropoluantii , producerea ozonului troposferic si particulele in suspensie .

Potrivit rezulatatelor inventarierii emisiilor de poluanti in atmosfera , emisiile de sulf au inregistrat o reducere a volumului in perioada analizata 2000 – 2008 , de la 42. 667 la 2.341 t/an (explicatia este data de reducerea arderilor in industrie si restrictionarii utilizarii combustibililor fosili cu continut ridicat de sulf ) .

Emisii le de NOx provin din traficul rutier , din industria energetica , precum si din procesele de productie . Conform statisticilor din raportul de mediu acestea au inregistrat o scadere de la 7993 la 2400 t/an .

Emisiile de NH3 prezinta o evolutie ascendenta in ultimii ani datorata cresterii efectivului de animale , in special in sectorul cresterii pasarilor . Cresteriile pornesc de la 2944 pana la 5067 t/an inregistrate in 2008 .

In judetul Dambovita , principalele activitati generatoare de compusi organici volatili nemetanici sunt : procesele de ardere in instalatiile neindustriale , producerea si utilizarea solventilor , combustia in motoare , extractia si tratarea primara a combustibiilor fosili .

Emisiile de metale grele din judet provin din procesele de ardere a combustibililor , in mare masura din tarficul rutier , din activitatile din industria metalurgica , din industria materialelor de constructii si din urma incinerarii deseurilor periculoase –spitalicesti .

Dupa rezultatele statisticilor evolutia cantitatii de metale grele emise in atmosfera ar fi urmatoarea : in ceea ce priveste cantitatea de arsen aceasta scade de la 1.0 t/an ( 2000 ) pana la 0.013 t/an ( 2008 ) , cadmiu – ul de la 0.116 pana 0.021 t/an , cromul de la 0.48 pana la 0.063 t/an , cuprul de la 0.43 pana la 0.118 t/an , mercurul de la 0.42 pana la 0.030 t/an , nichelul de la 0.135 pana la 0.104 t/an , seleniu 0.084 pana la 0.0068 t/an , iar zincul de la 16.81 pana la 6.15 t/an .

Principala sursa de zinc este SC Mechel SA Targoviste ( cunoscut precum Combinatul de oteluri speciale Targoviste ) . Datorita utilizarii instalatiilor de elaborare otel , modernizarii aduse proceselor de productie si instalatiilor de retinere a poluantilor mai ales instalatii de desprafuire s-a inregistrat o reducere a emisiilor inventariate de pulberi emise de instalatiile de elaborare otel .

Emisiile de plumb sunt datorate proceselor de productie si trafic rutier, acestea inregistreaza o scadere de la 10.36 pana la 0.408 t/an in perioada 2000 - 2008 .

In judetul Dambovita in perioada 2007 – 2008 au fost emise urmatoarele cantitati de hidrocarburi aromatice policiclice ( pentru anii anteriori nu au fost calculate ) , astfel avem in 2007 o cantitate de 23.745 t/an iar in 2008 22.410 t/an . Principala sursa de PAH este constituita din arderile din industria de prelucrare .

Principala emisie de PCB – urilor ( emisii de bifenili policlorurati ) in acest judet a fost tratarea si depozitarea deseurilor .

Monitorizarea calitatii aerului la nivelul judetului s-a realizat atat prin prelevari manuale , urmate de analiza probelor in laborator dar si in cadrul sistemului de monitorizare automata a calitatii aerului .

In anul 2008 s-a realizat monitorizarea poluarii aerului cu dioxid de azot in trei areale : Targoviste , Doicesti si Fieni . Valorile concentratiilor medii pe 24 de ore pentru dioxid de azot , localizate in arealele Targoviste si Doicesti nu au depasit CMA pe 24 de ore , air in Doicesti concentratia medie anuala de NO2 a fost sub CMA anual . In cazul indicatorului Nox se observa inregistrarea unei depasiri a pragului de alerta in luna decembrie a anului 2008 dar neconsecutiva timp de trei ore . Valoarea limita anuala stabilita pentru anul 2008 pentru indicatorul Nox a fost de 46.67 µ/m³ , costatandu-se depasirea acesteia la statia amplasata in municipiul Targoviste .

A.P.M. Dambovita a analizat in anul 2008 nivelul pulberilor in suspensie in localitatile Targoviste , Doicesti si Fieni . In arealul Targoviste acesta a fost urmarit prin patru statii de prelevare .In aceasta perioada concentratiile medii la pulberile toatle in suspensie in timp de 24 de ore nu au depasit CMA/ 24h (0.15mg/ mc) . Maxima inregistrata in aceasta perioada a fost de 0.133 mg/mc respectiv 88.6% din avloarea concentartiei maxime admise/24h , in luna ianuarie 2008 impactul amjor fiid inregistrat in statia de tip urban din micro 12 , aflata in arealul adiacent activitatilor agentilor economici situati in paltforma industriala cu impact semnificativ in cazul poluarii cu pulberi in suspensie