Protecția și conservarea fondului piscicol în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Pisicicultura, ca domeniu de activitate umana, asa cum dovedesc numeroasele vestigii arheologice si nenumaratele marturii documentare, a fost prezenta pe teritoriul tarii noastre din cele mai vechi timpuri, pescuitul constituind o ocupatie de seama, in toate epocile istorice, in intreaga regiune carpato-dunareano-pontica, iar in unele parti ale acesteia chiar indeletnicirea de baza. Reteaua densa de rauri, numarul mare de lacuri si balti raspandite in toate regiunile tarii si mai ales Dunarea cu delta si numeroasele sale balti, ca si Marea Neagra cu lagunele sale intinse au reprezentat cadrul natural favorabil dezvoltarii pisciculturii si pescuitului. Una dintre primele indeletniciri ale omului, legate de procurarea hranei necesare existentei sale, a fost pescuitul, practicat in apa raurilor si a lacurilor pe malul carora se asezase.

Regiunea piscicola dobrogeana reprezentata de Dunare si de lacurile care insotesc fluviul in aceasta portiune, de complexele lacustre ale Deltei Dunarii, de bazinele lacustre ale litoralului romanesc si de platforma continentala a Marii Negre. Delta, impreuna cu complexul lagunar Razim si cu zona din fata gurilor Dunarii reprezinta cel mai important complex piscicol natural al tarii. Aici, sunt amplasate cele mai mari intreprinderi piscicole: Tulcea, Sulina si Jurilovca.

Aceasta regiune constituie cea mai mare baza piscicola a tarii, profilul sau piscicol impunandu-se in peisajul economic al acestei parti a tarii noastre. Suprafata fondului piscicol era de 299.200 ha. in 1982, din care 147.500 ha. bazine piscicole in Delta Dunarii si 10.500 ha. in zona litoralului si in lunca Dunarii (din judetul Tulcea); 131.800 ha. terenuri stufopiscicole in Delta, circa 7.700 ha. reprezentate de Dunare si de bratele sale si 500 ha. acumulari complexe.

Lacurile cele mai cunoscute si mai mari din Delta Dunarii sunt:

• Gorgova – 1.300 ha.

• Rosu – 1.300 ha.

• Merheiu Mare – 1.100 ha.

• Isacova – 1.000 ha.

• Furtuna – 900 ha.

• Lumina – 900 ha.

• Puiu – 800 ha.

• Matita – 600 ha.

• Uzlina – 500 ha.

• Babina – 400 ha.

• Rosulet si Puiulet – cate 300 ha. care, datorita prezentei in jurul lor a numeroase alte lacuri mici, sunt adevarate complexe lacustre.

Intre bratul Sfantu Gheorghe si complexul Razim se afla lacul Dranov (2.050 ha). Complexul lacustru Razim-Sinoe este alcatuit din lacurile Razim (41.500 ha), Sinoe (17.100 ha), Golovita (11.900 ha), Zmeica (5.400 ha), in imediata lui apropiere aflandu-se lacurile Babadag, Ceamurlia, Istria si Nuntasi.

Datorita conditiilor favorabile pisciculturii, in aceasta regiune se inregistreaza cea mai mare varietate de specii, dintre care unele de mare valoare, cum sunt morunul, nisetrul, cega, pastruga, scrumbia, somnul, salaul, stiuca, crapul,etc.

Peştii

Alături de păsări, peştii constituie una din cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale teritoriului RBDD. Clasa peşti începe de fapt cu cei cartilaginoşi-osoşi, reprezentaţi prin ordinul Acipenseriformes (sturioni) şi se termină cu cei cu scheletul complet osificat (majoritatea speciilor din mai multe ordine şi respectiv familii). Din cele 300 specii din Europa şi 185 specii din România, iar în apele RBDD s-au înregistrat 133. Unele specii suportă praguri limitate de salinitate a apei (stenohaline), iar altele suportă variaţii mai mari (eurihaline).

Astfel, în apele RBDD trăiesc 44 specii exclusiv dulcicole (ştiucă, lin, roşioară, văduviţă, mreană etc.), 58 specii exclusiv marine (şprot, hamsie, bacaliar, stavrid, calcan, lufar, rândunică de mare etc.) şi 31 specii eurihaline (atât în ape dulci cât şi salmastre sau chiar în Marea Neagră (majoritatea speciilor de guvizi, morun, nisetru,păstrugă, scrumbie de Dunăre, somon de Marea Neagră, cambulă etc.). Sunt şi unele specii ce trăiescîn mod obişnuit în apele dulci dar prezintă un uşor grad de eurihalinie, putând fi întâlnite în numărredus şi în Marea Neagră, nu departe de gurile Dunării (crap, avat, biban, şalău, somn etc.). Mai multe specii eurihaline trăiesc şi se reproduc în apele dulci sau salmastre (unele bălţi litorale şi melele), dar un număr de 8 specii ce se hrănesc şi de obicei iernează în Marea Neagră urcă pentru reproducere în Dunăre (morun, nisetru, păstrugă, scrumbie de Dunăre, rizeafcă, gingirică, somon de Marea Neagră, iar şipul nu s-a mai regăsit), fiind deci specii marine migratoare din categoria celor anadrome (migrează contra curentului).

Prin spectrul trofic larg, peştii joacă un rol important în circuitul materiei în natură şi menţinerea echilibrului ecologic în mediul acvatic. Întâlnim specii detritofage, algofage, fitofage, zooplanctonofage, bentofage, ihtiofage, însă cele mai multe sunt eurifage (spectru variat).

Principalele cauze ale declinului stocurilor unor specii de peste si a capturilor de peste de apa dulce din anul 2000 sunt:

• suprapescuitul, indeosebi prin cresterea numarului de pescari si unelte - mai ales in partea de nord a lacului Razelm;

• piata neagra, care deformeaza marimea capturilor, cantitati foarte mari de peste, mai ales specii valoroase (crap, stiuca, somn, sturioni);

• braconajul, care este principala sursa de peste si venituri pentru o parte din locuitorii din RBDD De mentionat ca in posesia populatiei locale si a braconierilor exista un numar foarte mare de unelte de pescuit (in special setci si ave, unelte usor de manevrat). In momentul de fata uneltele de pescuit de orice tip pot fi procurate fara nici o greutate;

• fenomenele de poluare in tot bazinul Dunarii.