Regiunile Biogeografice

I. REGIUNEA HOLARCTICĂ

- vast teritoriu din emisfera boreală: mare parte din Asia, toată Europa, America de N şi o parte din N Africii;

- multe specii de animale şi asociaţii vegetale;

- areal întins: Rosaceaee, Ranunculaceaee, Compositae, Umbeliferae, Pinaceae;

- animale: canidele, castoridele, ochotonidele (iepurii), diapodidele (şoarecii), ursidele, tetraonidele, urodele (batracienii), salmonidele (somonii), esocidele (ştiucile);

- mare diversitate a lumii vegetale şi animale;

- cuprinde mai multe subregiuni biogeografice:

1. Subregiunea Arctică

- ocupă părţile cele mai nordice ale Regiunii Holarctice, suprapunându-se practic peste tundră;

- vegetaţia şi fauna prezintă adaptări speciale;

- condiţii climatice aspre (iarna 9-10 luni/an);

2. Subregiunea Euro-Siberiană

- este cea mai mare subregiune, ocupând aproape toată Europa şi o parte din Asia;

- predominante: taigaua şi pădurile de foioase;

- având în vedere diversitatea teritoriului, această subregiune cuprinde mai multe sectoare:

a) Circumboreal – cuprinde pădurea de taiga din N Europei şi Siberiei;

b) Atlantic-European - dominat de ericacee şi mărtăloagă;

c) Central-European – în Europa centrală, predomină pădurile de foioase;

d) Muntos înalt – formaţiuni ierboase şi tufişuri la peste 1900 m, întâlnindu-se în: Pirinei, Alpi, Apenini, Carpaţi, Balcani, Caucaz şi Himalaya;

3. Subregiunea Chino-Japoneză

- ţinutul Amurului, Japonia, Pen. Coreea, SE Chinei şi partea orientală a Himalayei;

4. Subregiunea Pontico-Central-Asiatică

- răspândită din E Europei până la meridianul de 130º E din Asia;

- cuprinde: câmpiile Ungariei şi României, partea sudică a Ucrainei, Siberia Apuseană, Asia Centrală, Mongolia, o parte din Tibet;

- a fost divizată în 4 provincii:

a) Provincia Pontică – cu graminee;

b) Provincia stepelor vest-siberiene;

c) Provincia Turanică sau provincial pustiului central-asiatic;

d) Provincia armeano-iraniană (Asia Mică, Iran, Armenia);

5. Subregiunea Mediteraneană

- în jurul M. Mediterane (Pen. Iberică, S Franţei, Pen. Italică şi Balcanică, S Crimeii, litoralul Asiei Mici) + ţările din N Africii;

6. Subregiunea Macaroneziană

- suprafaţă redusă formată din insulele situate la NV de Africa (Azore, Canare, Madera, capul Verde);

7. Subregiunea Nord- Africană-Indiană de Pustiu

- în Africa de N, Pen. Arabiei şi NV Indiei;

8. Subregiunea Nord-Americană de Est

- din Alaska până la Atlantic (Marile Lacuri) cu păduri de răşinoase şi de aici până la Gf. Mexic cu păduri de foioase;

- datorită întinderii foarte mari se subdivide în:

a) Provincia Alaska-Canada – considerată provincia pădurilor de conifere cu 2000 – 3000 de specii;

b) Provincia Marilor Lacuri americane – predomină răşinoasele;

c) Provincia Mississippi – Alegani – cuprinde bazinul mijlociu al fluviului Mississippi cu păduri de foioase;

d) Provincia statelor sud-atlantice – vegetaţie cu influenţă tropicală: chiparoşi, palmieri;

9. Subregiunea Nord-Americană de Vest (Pacifică)

- zona litorală a Pacificului şi S Alaskăi până în N Pen. California iar în interior până la M-ţii Stâncoşi;

- climatic omogenă: pe litoral climat oceanic umed, în interior secetos;

10. Subregiunea Preriilor Nord-Americane

- în partea centrală a SUA (Dakota de N şi S, Nebraska, Kansas, Colorado, Missouri, Iowa);

- climat temperat-continental de nuanţă excesivă;

II. REGIUNEA NEOTROPICALĂ

- include în întregime Mexicul, America Centrală şi America de S;

- faună extrem de bogată şi variată;

- vegetaţia cuprinde peste 70 000 specii;

- păduri pluviale, stepe, savane şi vegetaţie de tip matorral şi de deşert;

- dintre specii: palmele, euoforbiaceele, myrtaceele, cactaceele;

- cuprinde mai multe subregiuni şi provincii: