Relațiile geopolitice ale României cu Rusia după 1991

Abordarile prezente ale geopoliticii prezinta diferite orientari, in functie de scoli, asadar este necesar sa plecam de la baza geopoliticii care este data de stiintele geografice. Geopolitica este o noua stiinta, de mare importanta pentru studierea evoutiilor politico-militare si strategice actuale. In spiritul celor afirmate mai sus, geopolitica este stiinta care studiaza proiectiile sociale in plan geografic (Vasile Simileanu, 2008).

In ceea ce priveste geopolitica romaneasca initiata de Ion Conea si Anton Golopentia putem afirma, pe buna dreptate, ca schimbarile istorice impuse de secolul al XX-lea au “anatemizat”scoala geopolitica nationala. Din nefericire, perioada 1947-1988 a fost o perioada moarta pentru geopolitica romaneasca. Dupa 1989 s-au facut simtite mai multe abordari, unlele dintre ele ignorand in totalitate stiintele geografice. In acest context, lumea geografica romaneasca nu a facut nici un demers de a reimpune un adevar ce nu mai trebuie demonstrat,in conditiile in care scolile geopolitice de marca din lume au in primul rand o abordare geografica.

In societatea contemporana se pare ca nu mai putem trai fara geopolitica. Geopolitica, adusa in actualitate de schimbarile determinate de caderea comunismului, vine in sprijinul cunoasterii concrete si profunde a perioadei istorice pe care o traversam. Dupa 1989 am venit in contact cu o geopolitica detasata de abordarile interbelice si comuniste (specifice scolii germane haushoferiene si scolii ruse de tip bolsevic), care nu mai manipuleaza si deformeaza adevarul socio-politic, ci abordeaza stiintific fenomenele atat de interesante, complexe si de reale ale fenomenelor mondiale. In prezent, datorita complexitatii acestei stiinte se impune o delimitare intre geopolitica si geostrategie, aceasta din urma remarcandu-se in ultima perioada ca stiinta de sine statatoare, cu abordari diferite, dar in acelasi timp apropiate de geopolitica.

In cadrul demersului nostru cu tema “Relatiile geopolitice ale Romaniei cu Rusia dupa 1991” intentionam sa prezentam evolutia relatiilor statului roman cu cel rus din momentul incetarii Razboiului Rece si pana in prezent, cu scopul de a evidentia relatiile externe ale Romaniei cu o tara estica, fosta comunista.

Drept obiective, ne propunem urmatoarele:

• Trecerea in revista a evenimentelor care au stat la baza Razboiului Rece

(Prin intermediul acestor referinte de dinainte de 1991 dorim sa facem mai bine intelese cauzele care au determinat relatiile mai tensionate ale Romaniei cu Rusia )

• Romania dupa 1991

• Rusia dupa 1991

(Ne vom axa asupra unor aspecte relevante privind pozitia si evolutia acestor tari in actualul context geopolitic.)

• Relatiile Romaniei cu Rusia dupa 1991

(Aici vom prezenta problemele care au complicat legaturile romano-ruse dupa 1991).

Dupa incheierea celui de-l Doilea Razboi Mondial, Romania tradata de Puterile Aliate in urma Conferintei de la Paris este aruncata in bratele Armatei Rosii. Tendinta expansionista a Rusiei comuniste (avand la baza testamentul Tarului Petru I) este expusa de G. M. Malenkov de la tribuna adunarii consiformului : “din moment ce au fost lichidate clasele exploatatoare din Uniunea Sovietica greutatea luptei de clasa a fost mutate in arena internationala;aici avem doua sisteme concurente –capitalismul si comunismul, aici partidul nostru trebuie sa-si caleasca armele de lupta”.

Alaturi de Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si Germania de Est, Romania avea sa strabata un drum epuizant, presarat cu victime, proslavind o ideologie straina spiritului sau national.

Neputinta si incapacitatea Marii Britanii si SUA de a contrabalansa URSS in rezolvarea crizelor politice din Estul Europei anului 1945, au convins Kremlinul ca este momentul propice extinderii sistemului communist la scara intregii Europe.

Ofensiva politica sovietica impotriva democratiilor europene,avea sa atraga in sfera URRS si alte state, fara a tine cont de opiniile si interesele fostilor parteneri de coalitie.

Desi Vestul a dorit imperios sa blocheze extinderea blocului communist, Discursul lui Harry Truman din 19 august la postul de radio “Vocea Americii” arata disponibilitatea SUA pentru instaurarea unor sisteme politice aliate Moscovei: “La Yalta s-a hotarat ca cele trei guverne (SUA, Marea Britanie, URSS) sa-si asume in comun responsabilitatea de a ajuta si de a restabili in statele eliberate ori foste satelite (Germaniei) din Europa de Rasarit, guvernele representative formate din elemente democratice…”.

Declaratia de la Postdam a reafirmat-o in cazul Romaniei, Bulgariei si Ungariei: “Aceste natiuni nu vor ramane in sferele de influenta ale nici uneia dintre puteri” ,desi incurajator pentru noi, s-a dovedit a fi total nerealist, fapt demonstrate pe deplin de evolutia politica ulterioara a Romaniei.

Falsificarea brutala a alegerilor din noiembrie 1946 in conditiile in care pe teritoriul Romaniei stationau trupe sovietice a facut ca Regele Mihai I al Romaniei sa abdice, iar statul roman sa intre in sfera de influenta sovietica prin instaurarea regimului communist. Invazia samavolnica ruseasca avea sa duca Romania spre un dezastru economic si social, timp de aproape 45 de ani.

Caderea zidului Berlinului a constituit triumful ideologiei capitaliste (SUA) asupra ideologiei comuniste (Rusia), marcand trecerea omenirii de la ordinea mondiala unipolara la cea multipolara.

Perioada in mare mapamondul gravita in sferele de influenta a celor doua ideologii, pacificata prin acceptarea tacita sau intelegerea sferei de inters a celeilalte puteri, s-a incheiat.

Odata cu terminarea “Razboiului Rece” se impunea imperios intrarea in normalitate, prin unirea eforturilor celor doua mari puteri, cu consecinte directe asupra drepturilor omului. George Bush declara optimist: “Cu ajutorul lui Dumnezeu, America a castigat Razboiul Rece”, fara a face insa vreo referire pe ce drum se vor indrepta SUA si Rusia.