Resursele Turistice Naturale și Antropizate ale Republicii Moldova

Istorie

Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile.

Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene.

Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă).

La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, şi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri.

Chisinau

Chisinau este centrul principal administrativ, economic, stiintific si cultural al Republicii Moldova. Asezat pe un loc pitoresc, pe cele sapte coline, Chisinaul produce o impresie placuta asupra oaspetilor si locuitorilor republicii. Orasul este situat la 47 grade 2 minute latitudine nordica si 28 grade 50 minute longitudine estica si cuprinde un teritoriu de circa 120 de kilometri patrati. Capitala Republicii Moldova are aproape un milion de locuitori.

Chişinău - capitala Republicii Moldova, reprezintă o metropolă modernă, cu bulevarde şi străzi largi, construit conform tradiţiilor arhitecturale europene. Oraşul este amplasat în partea centrală al republicii, pe râul Bâc, are o suprafaţă de 160 km² şi o populaţie de peste 750 mii locuitori. Istoria Chişinăului este originală. Situat pe 7 coline, oraşul este menţionat în documente cu anul 1436, când cnejii Ilie şi Ştefan dăruiesc boierului Oancea câteva sate pentru slujbă bună (cu denumirea generală Cheşeni) aproape de Acbaş. A doua oară, deja despre satul Chişinău, se menţionează în anul 1466 în documentele pe pământ ale cancelariei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde domnitorul trece satul Chişinău de lângă fântâna Albişoara unchiului său Vlaicu. Emblema oraşului constă din imaginea clădirilor din centrul oraşului, construite în stilul neoclasic şi neoromân, printre care Primăria (1902, arh. Eladi, Bernardazzi), Muzeul de Arte, Muzeul de Istorie al Naturii şi Etnografi e, Muzeul de Istorie (fostul gimnaziu pentru băieţi), Turnul de apă (actualmente Muzeul oraşului), Biserica Ciufl ea - Biserica sf. Mucenic Teodor Tiron), construită în anii 1850- 1858, Biserica Mazarachi (1752-1757) – cea mai veche clădire din Chişinău. (În popor se zice că biserica a fost construită de boierul Mazarachi, şeful oraşului, în baza fundamentului unei cetăţi tătăreşti din sec. X-XII, care a fost distrusă de însăşi tătari în sec. XIV). Capitala ţării este unicală prin monumentele istorice, culturale şi de artă. Printre cele mai importante este monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (instalat în anul 1927, arh. A. Bernardazzi), simbol naţional plasat pe Piaţa Marii Adunări Naţionale. Acest mare patriot a apărat ţara de turci, tătari, unguri, polonezi şi alţi cotropitori cu ajutorul armei fără sprijinul domnitorilor din alte ţări. Înţeleptul domnitor, conducător iscusit de armată a înscris în letopiseţul ţării una din cele mai valoroase pagini, înscriind marile victorii cu mijloace minime. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt ornează intrarea în Parcul Orăşenesc, unde în anul 1957 a fost inaugurată Aleea Clasicilor, “panteonul duhovnicesc” care cumulează busturile celor mai de vază scriitori şi reprezentanţi ai culturii din sec. XIV-XX: M. Eminescu, V. Alecsandri, I. Creangă, B.P. Haşdeu, A. Haşdeu, D. Cantemir, A. Mateevici, A. Donici, O. Goga, etc. Tot în acest parc se afl ă bustul marelui poet rus A. Puşkin, care a făcut câţiva ani de exil în Moldova. Chişinăul modern este un oraş foarte verde, cu parcuri şi străzi curate, cu diverse centre de business şi agrement, restaurante ospitaliere în stil naţional şi ambianţă plăcută.

Primaria Municipiului Chisinau

Chisinau, Bulevardul Stefan cel Mare, 83

Monument de arhitectura si istorie de insemnatate nationala, introdus in Registrul monumentelor de istorie si cultura a municipiului Chisinau la initiativa Academiei de Stiinte. La sfirsitul secolului al XIX-lea primarul orasului, K. Schmidt a inaintat initiativa constructiei unui sediu nou pentru Duma oraseneasca, pe locul ocupat de depoul de pompieri. Proiectarea a fost incredintata arhitectului orasului de atunci Mitrofan Elladi. In ajutorul sau a fost invitat A. I. Bernardazzi. Arhitectura cladirii este in spirit eclectic in baza arhitecturii renasterii italiene. Constructia sediului Dumei a fost terminata in 1902. In timpul celui de al doilea razboi mondial, cladirea a fost deteriorata puternic, fiind reconstruita in anii postbelici dupa fotografiile cladirii, responsabil fiind arhitectul orasului din acest timp R. Kurtz.

Pe zidul fatadei principale a fost instalata o placa comemorativa arhitectului A.I. Bernardazzi.

Casa Guvernului din Chisinau

Chisinau, Piata Marii Adunari Nationale 1

Cladirea "Casei Guvernului", inaliata dupa proiectul arhitectului S. Fridlin in 1964, prezinta o constructie cu 6 etaje, in plan avind forma literei "P" rusesc. Expresivitatea arhitecturala a cladirii se datoreaza ritmului pilastrilor-piloni, ce incadreaza spatiile mari sticluite ale ferestrelor. La etajul superior pilastrii-piloni sunt uniti de un carniz proeminent, in centrul caruia este situata stema Republicii Moldova. Soclul cladirii este acoperit cu granit negru.