Rețeaua hidrografică a județului Tulcea - Delta Dunării

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45° latitudine Nord cu meridianul 29° longitudine Est. Suprafata: 4.152 KM.p. din care 3.446 km.p. teritoriu romanesc. Zona este relativ plana, cu o inclinatie de 0,0060/00, acoperita cu apa permanet ori temporar in proportie de 70-80%. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime. La un debit de 5.000-9.000 m.c./sec., transporta anual, in medie, 50 de milioane de tone de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul). Temperatura apei (ora 13): iunie 20° iulie, august 22°, septembrie 18°.

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare.

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m. Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,56. Navigatie de interes local.

TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m. Transporta cca 40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,40. Cale principale de navigatie.

SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).

SFANTU GHEORGHE - cel mai cechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigatie de interes local.

Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari, 4 componenete: sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare), garle (sahale de mici dimensiuni), canaluri (sahale rectificate si dragate), periboine (sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). Se alatura acestora formatiunile de natura depresionar-lacustra simple: ghioluri (adancime 0,50-3 m), limanuri (la gura unor mici rauri), lagune (vechi golfuri marine), mlastini (ape putin adanci, pot seca), japse (ape de la viituri) si complexe: lacuri depresionare (Padina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita, Obretin etc.). Hidrografia Deltei cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km, cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de varsarea apelor dulci.

DUNAREA

Al doilea fluviu ca marime in Europa, dupa Volga din Federatia Rusa(lungime=2.840 km, suprafata bazinului hidrografic=817.000 kmp).

Izvoraste din Muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra, tot langa o padure neagra-Padurea Caraorman (in etimologie turca).

La nastere prin unirea a 3 izvoare:Breg, Brigach, Donau Quelle si se uneste cu marea prin 3 brate:Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe, forand Delta Dunarii.

Cel mai international fluviu de pe planeta-traseul strabate 10 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldiva, Ucraina si 4 capitale:Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.

Debitul mediu la intrarea in Delta:6.350 mc/sec.

Distributia debitului pe cele 3 brate: Chilia 58%, Sulina 19%, Sf. Gheorghe 23%.

Delta Dunarii este situata in Romania si Ucraina

Suprafata totala: 4.178 kmp din care: - 82% - 3.446 kmp in Romania - 18% - 732 kmp in Ucraina

Lungimea fluviului - 2.840 kmp -este echivalenta cu lungimea bratelor canalelor si garlelor Deltei Dunarii

Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei

bratul Chilia 120 km,

bratul Sulina (fluvio maritim) 63 km

bratul Sf Gheorghe 69.7 km fara bucla Murighiol

Principalele lacuri:

Razim 41.5 mii ha,

Sinoe 17.2 mii ha,

Smeica 5.46 mii ha

Dranov 2.17 mii ha

Dunarea formeaza hotar natural la vest si nord, principala cale de transport in judet. In deptul municipiului Tulcea Dunarea se desparte in cele trei brate: Chilia la nord, Sfintul Gheorghe la sud -brate ce permit numai transportul fuvial si Sulina la mijloc, care asigura transportul maritim pana in porturile Galati si Braila. La sud de Sfintu Gheorghe este laguna Razim care patrunde adinc in judet. O retea de canale naturale si artificiale, lacuri si balti, plauri si grinduri formeaza un ecosistem unic. In 1990 delta a fost declarata ca rezervatie a mediului inconjurator, ecologica si a pasarilor, sub protectia UNESCO pentru multe specii de pasari, insecte, reptile, si circa 160 de specii de peste. Padurile de salcii, stuful, trestia sunt resurse locale. Rezervatia biosferei Delta Dunarii este in patrimoniul UNESCO.

DELTA DUNARII

Unica delta din lume declarata rezervatie a biosferei (1990). Cuprinde cea mai intinsa zona de stufarisuri din lume. Este una dintre cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa.

In reteaua mondiala UNESCO sunt 352 de rezervatii ale biosferei in 87 de tari.

Delta Dunarii cuprinde zone cu regim de protectie integrala (18), zone tampon (13), zone economice si zone de reconstructie ecologica.

Unitati fizico-geografice componente:

Dunarea maritima pe sectorul Galati - Sulina.

Lunca inundabila pe sectorul Isaccea - Tulcea.

Delta Dunarii.

Saraturile Murighol.

Complexul lagunar Razim-Sinoe.

Litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la capul Midia si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m, inclusiv.

Suprafata - 5.800 kmp - 2,5% din suprafata Romaniei.

Locul 22 pe glob si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban.

Una din cele mai mari zone umede din lume, ca habitat al pasarilor de apa.

Locul 8 din cele peste 600 de zone umede ale Conventiei Ramsar.

Cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta-1.560 kmp.

Un adevarat muzeu al biodiversitatii, 30 de tipuri de ecosisteme.