Riscuri Climatice din Perioada de Vară din Bărăgan

Riscuri climatice din perioada de varã din Bãrãgan

I.PREZENTARE GENERALÃ

I.1.AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.

Bãrãganul este împãrţit în mai multe subunitãţi : Câmpia Bărăganului de Sud , Câmpia Bărăganului Central şi Baraganul de Nord

Figura nr. 1- Bãrãgan şi diviziunile sale

Câmpia Bărăganului de Sud este situată în partea de sud-est a României , în extremitatea sud-estică a Câmpiei Române , fiind o subunitate a acesteia Administrativ teritorial , Câmpia Bărăganului de Sud , se extinde preponderent pe teritoriul judeţului Călăraşi (54%, din suprafaţa acestei unităţi se află în cadrul acestui judeţ). În partea de nord, suprafaţa câmpiei se încadrează judeţului Ialomiţa (46%).

În partea de nord , Câmpia Bărăganului de Sud se învecinează cu Câmpia Bărăganului Central , faţă de care este delimitată de Valea Ialomiţei, începând din dreptul localităţii Coşereni şi până la confluenţa Ialomiţei cu Dunărea Limita este foarte clară deoarece contactul dintre câmp şi luncă se face printr-un abrupt înalt şi cu pante ce depăşesc pe alocuri 70o.

La est , această unitate de relief , se învecinează cu Balta Borcei (Ialomiţei), delimitată fiind de apele şi lunca Braţului Borcea, începând de la Călăraşi şi până la Piua Petrii. Această limită are orientare sud-vest – nord-est Contactul cu lunca se face printr-un versant abrupt aparţinând frunţii de terasă sau unităţii câmpului.

Limita sudică, este şi ea bine evidenţiată de lunca şi cursul Dunării , începând din dreptul localităţii Dorobanţu şi până la Călăraşi Contactul cu lunca se face prin intermediul frunţii terasei întâi a Dunării. Limita sudică este cea mai scurtă.

În partea de vest , Câmpia Bărăganului de Sud, se învecinează cu unităţile Câmpiei Mostiştei şi Câmpiei Vlăsiei.

Contactul cu Câmpia Mostiştei, se face prin intermediul râului Mostiştea, începând de la sud din dreptul localităţilor Dorobanţu şi Mănăstirea şi până la Dârvari în punctul de confluenţă al Mostiştei cu Valea Colceagul. Această limită are orientare sud-est – nord-vest.

Faţă de Câmpia Vlăsiei , delimitarea se face , începând de la sud , prin intermediul văilor : Colceagul (cu afluentul său numit Balaşul) şi Comana Pe aliniamentul acestor văi se găsesc localităţile: Dârvari – Boanca – Drăgoeşti – Biţina Ungureni – Moviliţa – Coşereni. Aceste văi şi mici lor afluenţi introduc o notă de discontinuitate în aspectul de interfluviu neted pe care îl are suprafaţa de câmpie aflată între râurile Mostiştea şi Ialomiţa. Totodată mai trebuie remarcat faptul că versanţii şi suprafaţa de câmp, aflate în cadrul sectorului ce aparţine Câmpiei Bărăganului de Sud sunt fragmentate de numeroase văiugi , comparativ cu suprafaţa corespunzătoare aparţinând Câmpiei Vlăsiei, care este fragmentată de un număr mai mic de văi , rezultând de aici o diferenţă morfohidrografică care ne permite să stabilim limita geografică

Câmpia Brãilei sau Baraganul de Nord se afla situate în estul Campiei Romane , în treimea nordica a Baraganului , fiind traversatã în partea sa sudicã de paralela 45º latitudine nordicã , care trece pe la nord de localitatea Viziru Pozitia Campiei Brailei pe treapta de relief cea mai coboratã din marea depresiune Carpato-Balticã , în apropierea Dunãrii , în extremitatea sud-est a Carpatilor de Curbura şi la “poarta” de pãtrundere a maselor de aer continental euro-asiatic din nord-est , determinã principala caracteristicã climaticã , şi anume gradul mare de continentalism

Muntele îşi exercitã influenţele sale de natura foehnalã asupra Câmpiei Brãilei dar care nu amelioreaza prea mult starea arida a climei

Marea Neagrã fiind mai departe influenţa ei se resimte şi mai puţin , mai rar primavara şi mai des toamna , odatã cu schimbarea sensului circulaţiei generale a atmosferei În aceasta situaţie , pe Marea Neagrã se poate forma un contur de ciclogenezã care determinã asupra Câmpiei Brãilei nebulozitate ridicatã şi precipitaţii sub forma de averse , insoţite de descarcãri electrice

Fluvial Dunarea , care trece prin estul Câmpiei Române este singurul care aduce o ameliorare a climatului la periferia acestuia Vara , când evaporaţia pe suprafaţa apei şi evapotranspiraţia în Lunca Dunãrii sunt mari , circulaţia localã a aerului transportã vapori de apã spre interiorul câmpiei , pe o fâşie de 10-20 km Iarna , volumul mare de apã îndeplineşte rolul de moderator climatic întreţinând temperaturi mai ridicate şi îngheţuri mai puţin intense