Statele alpine - Austria și Elveția

LOCALIZARE

Republica Austria (germana Österreich, Republik Österreich) este o federatie din Europa Centrala, compusa din 9 landuri federale. Capitala Austriei este Viena (Wien). Austria are granita cu Liechtenstein si Elvetia in vest, Italia si Slovenia in sud, Ungaria si Slovacia in est si Germania si Republica Ceha in nord.

ALPII, PODGORIILE SI VIENA

Ghinionul Austriei a fost ca, exact in momentul cand comorile ei turistice au inceput in sfarsit sa fie descoperite aceasta tara si-a atras din nou un renunme prost. E pacat ca observatorii s-au grabit sa-i ponegreasca pe austrieci ca natiune, deoarece acestia sunt printre cei mai prietenosi si chibzuiti oameni din Europa, iar teritoriul pe care acestia locuiesc este spectacular si diversificat, avand de toate, de la pajistile care rasuna de clopotele vacilor si capelele din varful muntilor, la stramtorile adanci si lanturile de piscuri innegrite si inalte-un tarm diferit de cel al vecinei sale, Elvetia. In vestul indepartat, Bregenz atinge suav malurile lacului Konstanz. Lasand la o parte cazinoul si urcand cu telefericul la Bregenzerwald, ajungeti sa cunoasteti un popor mai pamantean si mai deschis decat cel lasat in urma, la Zurich. Splendoarea se intensifica in Salzburg - cu impresionanta lui asezare intre un deal si un rau si cu ecourile prelungi ale lui Mozart, care rasuna pretutindeni. Unele dintre cele mai frumoase statiuni balneoclimaterice, inconjurate de privelisti incantatoare, se ingramadesc printre dealurile si lacurile din regiunea Salzkammergut, apoi urmeaza Viena. Vizitatorii sunt tot timpul surprinsi de obiceiurile vienezilor - sociabili si hedonisti, le place la nebunie inghetata, cafeaua, conversatiile de calitate si mancarea.

Ca toate statele natiune, Austria este produsul diverselor dezvoltari geopolitice, iar “austriac” e un concept care cuprinde diversitatea culturala si etnica. Cea mai distincta provincie a tarii este Vorarlberg, a carei populatie este in general de origine alemanica, vorbind un dialect identic cu germana din Elvetia.

Austria moderna inca mai cuprinde un numar de etnii minoritare, dintre care cea mai mare si ea mai veche e cea a slovenilor. De origine mai recenta este minoritatea croata din Burgerland, care descinde din familiile care au fugit de inaintarea turcilor din Dalmatia si Slavonia, desi numai 3.000 de locuitori folosesc croata ca prima lor limba. Un numar mult mai mare decat oricare din aceste minoritati istorice il reprezinta “strainii legali”, in principal slavii Gastarbeiter, dar si turcii si alte nationalitati ,care reprezinta 737.000 din populatia de 8,1 mil.loc ai Austriei. In Viena, acestia reprezinta oficial 17% din populatie, dar numarul lor este mult mai mare daca punem la socoteala si rezidentii ilegali. De fapt Austria, sau cel putin Viena, a fost intotdeauna o destinatie a imigrantilor si ar fi fost mult mai saraca fara acestia. Totusi, etniile reprezinta numai o parte din diversitatea Austriei: traditiile culturale si istorice ale celor noua provincii sunt mult mai semnificative.

Austria a dat lumii legiuni de muzicieni, pictori, sculptori, scriitori si arhitecti; capitala Viena, a fost resedinta mai multor genii decat oricare alt loc din lume si – in avantajul ei – locul natal al psihanalistilor. Bogatia culturala a Austriei se datoreaza intr-o mare masura receptivitatii ei fata de miscarile artistice originare din alte parti ale Europei. Intensificarea comertului a adus cu sine o mai mare prosperitate a oraselor. Cetateanului bogat ii placea sa-si expuna statului financiar, adaugand casei lui frumoase trasaturi gotice. Pe vremea aceea, breslele de mestesugari erau patronate cu generozitate de Biserica. Multi bani au fost cheltuiti pe fortarete (Burgen), la inceput construite pentru aparare si apoi (in perioada gotica si renanscentista tarzie) pentru a le transforma in locuinte somptuase pentru proprietarii influenti. Printre cele mai impresinonate se numara Hohenzsalzburg, Hochosterwitz din Carinthia, Hohenwerfen si Rosenburg (Austria de Jos). Treptat, vechile elemente din arta gotica au lasat loc unui nou simt al realismului: teme naturale au devenit importante in picture, in vreme ce evenimentele istorice erau reprezentate in termini contemporani. Pictorii din