Strategii de dezvoltare a turismului montan românesc

1. Introducere

Romania se afla in pragul relansarii; dupa o experienta a economiei centralizate si o alta a cautarii caii care apropie prosperitatea prin economia de piata, ea se afla din nou la momentul inceputului. Timpul, istoria, practica au demonstrat ca modalitatea cea mai sigura de a anticipa viitorul este intelegerea prezentului .

1.1 Aspecte ale cererii si motivatiei in turismul montan

Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, o evolutie ascendenta dar si importante schimbari in ceea ce priveste motivatia deplasarii, sub influenta a numerosi factori  de ordin economic, social-demografic, psihologic, politic etc.

Difuziunea turismului montan in plan social si extinderea amenajarilor masivelor montane sunt practic cele doua fenomene principale si interdependente care constituie esenta evolutiei turismului montan. Pentru a intelege evolutia turismului montan este importanta descifrarea variabilelor de influenta si a sensurilor de actiune ale acestora, precum si a intensitatii cu care fiecare factor a influentat acest proces.

Veniturile au, fara indoiala, o puternica influenta asupra cererii in turismul montan, practicarea sporturilor de iarna fiind considerata o forma scumpa de petrecere a vacantei. Bazinele cererii montane isi au originea in principalele orase ale Europei sfarsitului de secol al XIX-lea, unde se concentra populatia cu cele mai mari venituri. Chiar si in zilele noastre, cea mai mare parte a cererii pentru turismul montan se concentreaza in aglomerarile urbane ale Europei industrializate si in regiunile limitrofe Alpilor (Franta, Germania, Italia, Austria, Marea Britanie). In ultimele decenii insa au aparut si alte bazine ale cererii turistice montane, in tari care au cunoscut un veritabil avant economic (Canada, SUA, Australia, Japonia, Spania etc). De altfel, pricipalele tari emitatoare de turisti pentru zona montana se afla printre primele in lume in ceea ce priveste Produsul National Brut pe locuitor.

Cresterea nivelului de trai in timp, cu ritmuri mai inalte in tarile dezvoltate, a facut posibila participarea la activitatile turistice montane a tot mai multor persoane. Acest fenomen, corelat cu reducerea relativa a tarifelor turistice, a condus la asa-numita socializare a turismului sau la transformarea acestuia intr-un fenomen de masa.

Dezvoltarea ofertei turistice montane a conditionat, de asemenea, cresterea cererii. Aceasta s-a realizat practic pe doua cai: prin extindere in jurul siturilor initiale si prin amenajarea unui numar mare de alte statiuni montane, dupa modele similare . Primele amenajari turistice montane se situeaza in muntii Alpi, Franta si Elvetia numarandu-se printre primele tari promotoare ale acestei forme de turism. Astfel, modelul montan elvetian, creat la sfarsitul secolului al XVIII-lea, a incitat la descoperirea si valorificarea turistica a multor masive care ofereau peisaje similare. Acestea sunt astazi printre cele mai frecventate din lume: Alpii Dolomiti, Pirineii centrali, Tatra, muntii Bavarueu, Stancosi si Sierra Nevada etc.

Dezvoltarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna a fost deosebit de impetuoasa. In Franta, de exemplu, numarul centrelor amenajate pentru sporturi de iarna a crescut de la 154 in anul 1936, la 225 in 1956 si la peste 400 astazi; in acelasi timp, exista peste 700 de centre in America de Nord, 200 in Japonia, 400 in Norvegia etc. acestea sunt amenajate in contexte naturale foarte variate si de calitati extrem de diferite, astfel incat pot fi satisfacute nevoile multor segmente de turisti.

Accesibilitatea este un factor deosebit in dezvoltarea turismului montan; de aceea, infrastructura a jucat si joaca un rol hotarator. Dintotdeauna, descoperirea si valorificarea siturilor montane au depins de accesibilitatea lor; aceasta a limitat atat alegerea de catre turisti a destinatiilor montane cat si posibilitatea amenajarii turistice. Dezvoltarea infrastructurii a influentat direct costul si durata transportului, doi factori decisivi in alegerea destinatiei de vacanta. Chiar si astazi masivele montane mai apropiate de bazinele cererii sunt avantajate de accesibilitate