Studiu de caz - Parcul Național Retezat

STUDIU DE CAZ: PARCUL NATIONAL RETEZAT

1 Consideratii generale despre Parcul National Retezat

Masivul Retezat, una dintre cele mai valoroase zone montane din România, a fost recunoscut ca Parc National înca din anul 1935, fiind astfel primul parc national legal constituit din tara noastra

Localizat în partea vestica a României, Retezatul este cel mai vechi parc national din tara, fiind declarat prin lege în anul 1935.

Localizare

Muntii Retezat sunt situati în vestul Carpatilor Meridionali, fiind cuprinsi între Depresiunea Hateg, Depresiunea Petrosani, Valea Lapusnicului Mare si Râul Mare.

Parcul se desfasoara integral în judetul Hunedoara.

Acces

în Parcul National Retezat se poate ajunge din localitatile situate la periferia masivului: Clopotiva, Brazi, cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa (în V), Nucsoara-Malaesti, Hobita, Pui (în N) si Petrosani, Lupeni, Uricani, Câmpu lui Neag, cabana Buta, Câmpusel (din Depresiunea Petrosani, în S-E si S).

Geologie si geomorfologie

Petrografia Parcului National Retezat este dominata de cele doua blocuri granitice si granodioritice (cu caracter intruziv), despartite de o fâsie de sisturi cristaline (situata în vaile Lapusnicului Mare si râului Barbat). în partea de SV a masivului apar calcare de vârsta jurasica si cretacica, care determina prezenta reliefului carstic (Retezatul Calcaros). Relieful are un caracter ruiniform, determinat, la rândul sau, de altitudinile mari de peste 2.000 m - Vf. Peleaga, 2.509 m -, de existenta în trecut (cuaternar) a ghetarilor montani si de proprietatile granitului (roca usor dezagregabila prin procesele de înghet-dezghet). Relieful conturat în timpul glaciatiunilor pleistocene etaleaza o serie de circuri si vai glaciare de dimensiuni mari, flancate de versanti abrupti a caror baza este înecata de marile de pietre (grohotisuri). în general, crestele sunt înguste, ascutite, cu aspect de creneluri, dar pe alocuri sunt mai domoale, chiar plate, existând vaste platforme de eroziune. Relieful carstic, sapat în calcare mezozoice, este localizat în partea de SV a masivului, în Culmea Dragsanu-saua Scorotei-Vf. Piule-Vf. Plesa, precum si în zonele limitrofe. Vaile din aceasta zona sunt salbatice, dominate de pereti abrupti (CheileButii, vaile Scocu Urzicaru, Scorota etc.). Culmile secundare care se desprind din nucleul masivului sunt masive si au un profil rotunjit, cazând în trepte înspre periferia Muntilor Retezat.

Hidrologie

Functionând ca un veritabil castel de ape, Muntii Retezat cuprind obârsia a numeroase râuri care sunt tributare Muresului sau Jiului (Râul Mare, Streiul, Jiul de Vest). Cele mai reprezentative elemente hidrologice sunt lacurile glaciare (cunoscute si sub numele de tauri, iezere sau zanoage), situate în circurile de sub linia crestelor somitale. Exista circa 100 de lacuri din care 40 sunt mari si mijlocii, 18 sunt mici dar permanente, pentru ca diferenta (cca 40) sa fie data de lacuri foarte mici care seaca vara. Parcul National Retezat cuprinde în perimetrul sau si superlative ale lacurilor glaciare: Lacul Bucura (8,8 ha, cel mai întins) si Lacul Zanoaga (29 m, cel mai adânc din România). în sectoarele carstice apar cascade de dimensiuni mici.