Subcarpații Moldovei

SUBCARPATII MOLDOVEI

In cadrul Subcarpatilor,acestia alcatuiesc o unitate aflata in partea de est, intre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei.Subcarpatii Moldovei se desfasoara in vecinatatea culoarului Siretului.

Limite:

Limita vestica a Subcarpatilor Moldovei,fata de Carpatii Orientali,se desfasoara pe aliniamentul localitatilor Malini-Manastirea Neamt-Agapia-Cracaoani-Sarata-Piatra Neamt-Tazlau(V)-Moiensti-Tg.Ocna.

Limita estica a Subcarpatilor Moldovei este ceva mai controversata deoarece contactul cu Podisul Moldovei nu se realizeaza pe un aliniament unde sa apara diferente sub raport structural ,hipsometric sau in peisaj.In sectoarele de la nord de paraul Neamt si la sud de Bistrita,Subcarpatii la contactul cu culoarele Moldovei si Siretului sunt formati din dealuri cu structura cutata ,care au versantii cu pante accentuate ce dezvolta o diferenta de nivel brusca.Intre aceste sectoare contactul este discutabil.Aici intre munte si Siret se succed o depresiune larga si un aliniament de dealuri cu inaltimi mici cu structura si alcatuire caracteristice Podisului Moldovei.

Limita sudica intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii de Curbura este data de culoarul larg al vaii Trotusului intre localitatile Tg.Ocna si Urechesti.

GEOLOGIA

Subcarpatii Moldovei se desfasoara la contactul dintre doua unitati structurale diferite.Platforma Moldoveneasca in est si orogenul carpatic in vest.Fundamentul apartine platformei care coboara in trepte spre vest,iar suprastructura sedimentara apartine dominant orogenului,fiind o molasa alcatuita din roci sedimentare de tipul marnelor,argilelor si gresiilor in strate cu grosimi diferite.In nord si sud-est exista si microconglomerate de care sunt legate si cateva culmi cu inaltimi mai mari si cu versanti abrupti (Plesu,Pietricica).

RELIEFUL

Ceea ce impresioneaza si diferentiaza Subcarpatii Moldovei de celelalte grupe din Subcarpati este simplitatea alcatuirii orografice.Se disting in vest un sir de depresiuni cu structura cutata,iar in est un aliniament de dealuri (axate pe cute anticlinale dar si sinclinale).

Altitudinile cele mai ridicate se insira pe aceste dealuri si ating cele mai mari valori in nord in culm ea Plesu(911m) si in sud in culmea Pietricica (740 m).Valorile minime apartin luncilor marilor rauri Bistrita si Trotus,situandu-se in intervalul 150-200 m;cea mai mare parte a spatiului subcarpatic se desfasoara intre 250-400 m.

Bistrita si Trotusul formeaza doua culoare de vai transvarsale cu obarsii in Carpati ,dar dupa iesirea din acestia se largesc capatand caracter depresionar.Valea Bistritei intre Piatra Neamt si pana in aval de Buhusi are cinci nivele de terase ,o lunca larga in care sunt amenajate mai multe lacuri de baraj.Dezvolarea cea mai mare o are in dreptul confluentei cu Cracaul unde terasele sale se imbuca cu cele ale afuentului.

Valea Trotusului dupa ce iese din munti,la vest de Tg.Ocna ,se inscrie intr-un vast spatiu depresionar (Onesti-Casin).Aici se impune un sistem de 3-5 terase ale Trotusului,Uzului,Casinului,Tazlaului,Slanicului.Pe ele se afla cele mai multe asezari mari,inclusiv cele doua orase,platformele industriale si suprafetele agricole.In aval,spre Siret valea formeaza un culoar asimetric (terasele sunt mai ales pe dreapta,pe stanga sunt versantii mai abrupti ai Culmii Pietricica care domina albia si lunca raului)