Subcarpații Vâlcii

Aspecte legate de partea fizico-geografica

Subcarpatii alcatuiesc o zona deluroasa de tranzitie, de origine carpatica spre regiunea de podis si campie.

Limitele Subcarpatilor Valcii :

Sunt asezati in partea sudica a tarii, de o parte si de alta a Oltului, subdiviziune a Subcarpatilor Getici.

N: Muntii Capatanii, Masivul Cozia

V: Subcarpatii Gorjului

S-V: Piemontul Oltetului

S-E: Piemontul Cotmenei

E: Muscelele Argesului

Alcatuirea geologica

Geologia Subcarpaţilor Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluţia paleogeografică a Subcarpaţilor Getici, din care fac parte, care se desfăşoară în lungul unei unităţi structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. În ceea ce priveşte structura acestei depresiuni sunt caracteristice:

- fundamentul cu o provenienţă dublă carpatică:

- blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud;

- blocuri care înclină uşor spre nord;

- suprastructura sedimentară, care s-a realizat în trei cicluri :

- ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate şi greşii, oligocen în facies grezos şi acvitanian cu conglomerate, gresii şi intercalaţii de argile;

- ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog şi Olăneşti şi la adâncime în rest), badenian (marne, argile şi sare la Ocnele Mari) şi sarmaţian inferior (gresii, marne);

- ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalaţii de cărbuni.