Tecuci - poziție geografică

1. Câmpia Tecuciului-poziţie geografică

Câmpia Tecuciului se manifestă ca o regiune de contact între unitatea majoră de relief a Câmpiei Române și Podișul Moldovei. Subunitatea este situată în extremitatea nord-estică a celei mai mari câmpii de pe teritoriul ţării, de-a lungul malului drept al Bârladului în amonte de confluenta acestuia cu Siretul. Vecinătăţile acestei subunităţi de câmpie sunt date în regiunea estică, sudică și vestică de subunităţi cu caracteristici asemănătoare sub aspect altitudinal, fiind și acestea parte a Câmpiei Române. Astfel, în partea de est, Câmpia Tecuciului este limitată de contactul cu Câmpia Covurluiului (unitate sensibil superioară altimetric slab înclinată ce este adesea considerată parte componentă a Podișului Moldovei); limita dintre aceste două subunităţi fiind dată de valea râului Geru, afluent al Siretului. În sud-vest, Câmpia Tecuciului este mărginită de Câmpia Siretului Inferior. Câmpia Tecuciului împreună cu unitatea ce o delimitează estic, fac parte din subunitatea locală a Câmpiei Galaţiului, parte nordică a subunităţii de câmpie Buzău-Siret a Câmpiei Române. Limita nordică a Câmpiei Tecuciului coincide cu cea a unităţii majore din care face parte (Câmpia Română) fiind dată de contactul cu subunităţile Podișului Moldovei după cum urmează: în nord-est Podișul Covurlui (între Bârlad și Prut) și în nord Colinele Tutovei (între Bârlad și Siret), ambele subunităţi ale Podișului Bârladului. Limita antropică dintre aceste unităţi de relief distincte sub raport structural este dată de aliniamentul localităţilor Nicorești-Crivești-Corod-Valea Mărului.

Subunitatea regională de relief din care face parte Câmpia Tecuciului (cunoscută sub denumirea de Câmpia Galaţiului) cuprinde, deopotrivă și Câmpia Covurluiului ce se dezvoltă la est de unitatea de interes prezentă. Sub raportul extinderii în suprafaţă, Câmpia Tecuciului, subunitate de câmpie de tipul celor dezvoltate pe terase, se desfășoară în nordul unităţii majore din care face parte pe aproximativ 84 km2 ceea ce reprezintă sub 8,5% din Câmpia Română. Subunitatea Câmpiei Galaţi este, astfel, divizată în cele două componente ale sale datorită diferenţierilor morfologice, întrucât Câmpia Covurluiului este adesea considerată a fi o unitate cu puternice caracteristici de podiș (se admite faptul că această câmpie ar fi extinderea sudică, până la Dunăre, a Podișului Moldovei). Din punct de vedere matematic, poziţia pe Glob a Câmpiei Tecuciului este dată de cele patru extremităţi ce corespund punctelor cardinale: extremitatea nordică este dată de punctul definit de paralela de 46˚07’53” latitudine nordică și de meridianul de 27˚26’20” longitudine estică, extremitatea estică este dată de intersecţia paralelei de 45˚43’15” cu meridianul de 27˚36’34”, cea sudică de cea a paralelei de 45˚33’17” cu meridianul de 27˚36’23”, iar cea vestică de intersecţia paralelei de 45˚58’55” cu meridianul de 27˚13’26”. Aceste două caracteristici privind aspectele legate de poziţia și dimensiunile Câmpiei Tecuciului dovedesc importanţa limitată la nivel regional și naţional, particularitatea sa rămânând caracteristica morfologică, și anume situarea în regiunea de terase a Bârladului.

Figura 1: Poziţia geografică a Câmpiei Tecuciului în cadrul Câmpiei Române

II. Relieful Câmpiei Tecuciului

Relieful regiunii de desfășurare a Câmpiei Tecuciului este rezultatul interacţiunii între elementele caracteristice de natură geologică și influenţa factorilor climatici. Studiul aspectelor reliefului actual se poate face atât din perspectivă caracteristicilor morfografice (aspectele de ansamblu ale reliefului), cât și a celor morfometrice (legate de hipsometrie, densitatea fragmentării reliefului, energia de relief, declivitatea). La conturarea reliefului actual, sub aspect morfografic, au contribuit atât factori interni, endogeni, pasivi (de natură lito-structurală), cât și factori exogeni, naturali sau antropici, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile climatice actuale, hidrologia sau condiţiile bio-pedo-geografice.