Topografie - harta și elementele ei

Harta si elementele ei

Definitie : Harta este o reprezentare grafica conventionala,precisa,generalizata si micsorata a suprafetei terestre pe o suprafata plana, care arata interdependenta dintre fenomenele naturale si sociale la un moment dat.

Tipuri de harti (dupa marimea teritoriului) :

• Harti geografice – ele dau portiuni intinse din sfera terestra dar reprezentarea este generalizata

• Harti topografice – redau portiuni restranse din teren, reprezentarea fiind detailata

Elemente din exteriorul cadrului hartii :

Titlul hartii – apare pe latura nordică a hărţii topografice, într-o paranteză. El se referă la numele celei mai importante localităţi de pe harta respectivă.

Indicativul hartii - este un element specific hărţii topografice. El precedă titlul şi este alcătuit dintr-o succesiune de litere şi cifre, de forma L – 35 – 74 – B – c. Indicativul este un element de identificare.

Aşa cum în cazul unei table de şah fiecărui pătrat îi corespunde o literă şi o cifră, adică poziţia sa este definită pe baza unui indicativ de forma B6, C3, E2, etc., la fel şi indicativul hărţii permite definirea poziţiei teritoriului cartografiat pe suprafaţa terestră.

Indicativul hărţilor topografice derivă din cel al hărţii internaţionale a lumii în proiecţie Gauss – Krüger, realizată la scara 1 : 1 000 000. Aceasta rezultă din împărţirea globului terestru în fuse longitudinale de câte 6º şi în zone latitudinale de câte 4º. Pentru reprezentarea zonelor situate dincolo de paralelele de 88º s-au utilizat proiecţii azimutale, care nu se încadrează în indicativele pe care le vom urmări în continuare.

Cele 60 de fuse longitudinale au fost numerotate de la 1 la 60, în sens invers acelor de ceasornic, începând de la meridianul de 180º. În latitudine au rezultat 22 de zone pentru fiecare emisferă, care la rândul lor au fost notate cu literele majuscule ale alfabetului latin, de la A la V. A rezultat un fel de tablă de şah pe sferă, astfel încât fiecărui trapez obţinut prin împărţirea globului terestru în zone latitudinale şi fuse longitudinale îi corespunde un indicativ de forma C – 36, H – 11, etc. Pentru a se distinge teritoriile din emisfera sudică, în faţa indicativului se înscrie litera S, aşa încât indicativele de mai sus vor arăta astfel : SC – 36 şi SH – 11.

Teritoriile cuprinse în aceste trapeze sferice au fost micşorate de 1.000.000 de ori, rezultând mai multe foi de hartă, care împreună alcătuiesc harta internaţională a lumii. Peste ţara noastră se suprapun zonele latitudinale K, L şi M şi fusele longitudinale 34 şi 35. Vom urmări în continuare modul în care derivă indicativele hărţilor realizate la scări din ce în ce mai mari, din indicativul unei hărţi la scara 1 : 1 000 000 întocmită pentru teritoriul României.

Trapezul cu indicativul L – 35 ( Figura 5 ) se împarte în 4 părţi, având fiecare 2º în latitudine şi 3º în longitudine. Se notează cele patru trapeze rezultate cu A, B, C şi D, iar teritoriul cuprins în fiecare dintre ele se micşorează de 500.000 de ori, rezultând foi de hartă la scara 1 : 500 000, al căror indicativ va fi de forma L – 35 – A.

Prin împărţirea trapezului iniţial în şase părţi, atât în latitudine, cât şi în longitudine, se obţin 36 de trapeze mai mici, având fiecare 40` în latitudine şi 1º în longitudine. Ele se notează cu cifre romane de la I la XXXVI, iar teritoriile respective se micşorează de 200 000 de ori. Indicativul unei astfel de foi de hartă este de forma L – 35 – XII şi corespunde scării 1 : 200 000.

Încă o dată, trapezul la scara 1 : 1 000 000 se împarte în 12 părţi în latitudine şi tot atâtea în longitudine, rezultând 144 de trapeze şi mai mici, având dimensiunile de 20` în latitudine şi 30` în longitudine. Acestea se notează cu cifre arabe, iar teritoriul cuprins în ele se micşorează de 100.000 de ori, rezultând 144 de foi de hartă la scara 1 : 100 000. Indicativul corespunzător unei astfel de hărţi este L – 35 – 10.