Turismul rural românesc în viziune europeană

Strainii au deja o imagine despre Romania, pe care de cativa ani politicienii incearca sa o schimbe in bine. Stereotipurile despre romani sunt binecunoscute.Un studiu facut in Spania a aratat ca personajele care le vin automat in minte spaniolilor atunci cand li se spune Romania sunt, in ordine, Ceausescu, Nadia, Hagi, Gica Popescu, Dracula. Bun. Aici nu stam chiar rau! Sa-l mentioneze pe Ceasusecu e ceva normal, doar a fost cel mai longeviv conducator din istoria recenta a tarii noastre si unul dintre cei mai renumiti lideri comunisti. Nadia e o bila alba pentru Romania! Campioana olimpica, primul 10 din istoria gimnasticii, chiar cred ca romanii au de ce se mandri cu ea! Hagi si Gica Popescu la fel. Sportivii in general cred ca ar trebui sa fie mandria tarii asteia, pentru ca ajung in varf pe propriile puteri, si chiar cu multa munca si multe renuntari! Cat despre Dracula, fiecare tara cred ca trebuie sa aiba legendele ei. Legendele atrag, plac, sunt pasionante, ineteresante si ofera o aura de mister care fascineaza mai ales turistii. Important este ca romanii sa nu exagereze cu acest mit si sa transforme Romania in “Tara lui Dracula”, asa cum a ajuns sa fie considerata de unii straini.

Un rol foarte important, daca nu cel mai important, este mass-media si ce transmite ea in afara tarii despre Romania. Locuitorii celorlalte tari isi creeaza o impresie despre Romania atat prin mass-media, cat mai ales prin prisma romanilor pe care ei ii intalnesc. Si cel putin in tarile europene, unde e mai usor de ajuns, romanii care sunt cei mai ”la vedere” sunt cersetorii, tiganii, hotii, prostituatele, emigrantii ilegali si muncitorii ”la negru”. Lor li se alatura politicienii corupti, copiii orfani si cainii comunitari despre care afla din mass-media. Cat priveste locuitorii tarilor din alte continente, cred ca in cazul lor daca ar fi intrebati ce cred despre Romania ar raspunde “Unde vine asta?”.

“Imaginea României“ – proiect de promovare a brandului de tarã

Imaginea în strãinãtate, modul în care sunt promovate valorile nationale în exterior si perceptia pe care cetãtenii tãrilor europene o au despre România reprezintã probleme reale cu care se confruntã tara noastrã în procesul de reafirmare pe plan european, dar si mondial. În contextul integrãrii în Uniunea Europeanã, în care diversitatea este un cumul de valori nationale, România încearcã sã îsi contureze identitatea si sã îsi promoveze simbolurile. În acest context, Grupul de Initiativã pentru Promovarea Imaginii României (GIPIR), constituit din mai multe organizatii non-guvernamentale de tineret, supune atentiei, atât opiniei publice, cât si factorilor decizionali, proiectul „Imaginea României“, care are drept obiectiv implicarea tuturor actorilor decizionali în procesul de îmbunãtãtire a brandului de tarã. În acest sens, initiatorii proiectului considerã cã este esential sã se identifice cât mai exact elementele de identitate care sã transmitã lumii un mesaj pozitiv despre tara noastrã si despre spiritul românesc. Programul cuprinde seminarii si workshop-uri în cadrul cãrora sã aibã loc dezbateri pe tema imaginii României, a cãror finalitate sã fie initierea unor proiecte în scopul promovãrii imaginii de tarã.

Un astfel de element este turismul.O forma de turism, cu mare cautare in randul turistilor autohtoni si straini este cel rural. Spatiul rural romanesc are avantajul unui peisaj de o mare frumusete, a unor traditii si obiceiuri folclorice rare care impresioneaza si poate darui sejururi/ vacante de neuitat turistilor. Cu toate ca ne putem mandri cu nenumarate atractii naturale, istorice, culturale, populare, etc. totusi tara noastra inregistreaza o serie de neajunsuri atunci cand se face referire la infrastructura specifica de turism atat din punct de vedere cantitativ dar si calitativ: structuri de cazare, restauratie, agrement, etc. Aceste neajunsuri nu ne-au permis sa facem cunoscuta Romania turistica la adevarata sa valoare.

Tarile europene acorda o tot mai mare importanta turismului rural, care reprezinta un factor economic pentru regiunile rurale si o alternativa pentru productia agricola.

Este un motiv pentru care fondurile europene sprijina turismul, in general.

Sunt identificate doua programe ce finanteaza activitatea de turism din Romania: PNDR- Programul National pentru Dezvoltare Rurala si POR- Programul Operational Regional

Statisticile demonstrează că turismul în spaţiul rural , an de an, a făcut tot mai mulţi adepţi. Explicaţia acestei evoluţii: ar putea fi regăsită în: influenţa ideilor ecologiste, dorinţa de a se sustrage structurilor turistice clasice, căutarea unui cât mai bun raport calitate/preţ. Se constată existenţa unui important flux turistic, naţional şi mondial, ce se direcţionează tot mai precis către zonele rurale. Destinaţiile mai puţin cunoscute sau neobişnuite - percepute ca destinaţii exotice - devin tot mai atractive pentru turiştii cu experienţă din ţările dezvoltate. Continentul european reprezintă regiunea turistică cu cea mai puternică integrare, atât a ofertei cât şi a cererii. Circulaţia turistică în Europa este dominată de 5 mari ţări emiţătoare: Germania, Anglia, Franţa, Olanda şi Italia. Noii poli emiţători de fluxuri turistice sunt Spania, Japonia, Coreea şi China.

DEFINIRE A TURISMULUI RURAL

În ansamblul său turismul rural include o gamă largă de modalităţi de cazare, evenimente, festivităţi, sporturi, alte distracţii şi activităţi de petrecere plăcută a timpului liber, toate desfăşurate într-un mediu tipic rural. O definire cât mai exactă a termenului de turism rural unanim acceptată şi unitar utilizată se confruntă cu diferite probleme specifice uneia sau alteia dintre zonele receptoare de turişti, respectiv prestatoare de servicii turistice. Un prim enunţ - acceptat de marea majoritate a actorilor lumii turismulu rurali– afirmă că:” Turismul rural este un concept ce include toate activităţile turistice care se desfăşoară în mediu rurall”. Devine necesar a clarifica în acest moment ce se înţelege prin “mediul/spatiul rural”. Într-o bună parte a Europei (Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda) acest termen indică zonele care se deosebesc de cele urbane, de coastă sau montane. În Italia termenul indică acele zone care nu sunt nici urbane, nici de coastă şi drept urmare include regiunile montane. În Irlanda şi Anglia termenul analizat este practic sinonim cu noţiunea de “regiune de la ţară”, această