Uragane și Cicloni

Mişcările turbionare de mari proporţii care iau naştere o dată cu ciclonii şi se dezvoltă pe întinse suprafeţe oceanice şi continentale ,cauzând cataliusme cu pierderi mari materiale şi de vieţi omeneşti poartă numele de uragane.

Pentru a fi uşor memorate ,acestor fenomene li sa dat la început nume de sfinţi(de exemplu:uraganul produs iîn ziua Sf.Filip în insula Porto Rico din Antile),apoi nume de corăbii scufundate,iar recent ,după metoda americană,nume de femei.

Originea uraganelor o găsim în ciclonii tropicali,caracterizati prin viteze f. mari ale mişcării turbionare(250-350 km/h).Cele mai numeroase uragane se produc in S-V Oceanului Pacific,între insulele Marshall şi Filipine,de o parte,şi coastele Chinei şi Japoniei,de altă parte,unde poartă numele de taifune.Frecvenţă mare au şi cele formate pe ţărmurile Oceanului Indian,în sudul Indiei, care se deplasează către Africa de S-E şi nordul Australiei,precum şi hurricanele din Marea Caraibilor şi America Centrală.

Puterea distructivă a uraganelor este determinată de viteza enormă a vântului şi de valurile pe care le ridică,abătându-le asupra uscatului.Piedicile întâlnite în care marilor uragane (dealuri,copacii,clădirile,etc.) sunt înconjurate de mişcări circulare de aer-un fel de vârtejuri derivate-asemănătoare ochiurilor de apă din râuri,care înaintează o dată cu curentul principal,orizontal.

Cel mai îngrozitor ciclon tropical cunoscut în istorie până în prezent este cel dezlănţuit la 10 octombrie 1780 în Ocaenul Atlantic,pe coastele Americiii Centrale şi ale Insulelor Antile,denumit şi “Marele Uragan”.Insula St.Lucia a fost complet devastată,pe Insula Barbados uraganul a ras de pe faţa Pământului toate oraşele şi le-a aruncat ruinerle în mare,iar pe insula Martinica a distrus o parte din aşezările urbane şi flota franceză de transporturi.Forţa extraordinară a văntului a ridicat valuri uriaşe asupra uscatului,prăbuşind forturi,clădiri şi dezrădăcinând arbori.Uraganul a fos atât de puternic încât pe mare a scufundat 400 de vase,iar pe uscat a cauzat moarte a zeci de mii de oameni.Vântul sălbatic ridica în aer şi ducea la distanţe apreciabile copaci,trăsuri,acoperişuri de case,oameni şi animale, distrugând totul în calea lui.

În Europa,uraganul din 1703 a dezrădăcinat pe teritoriul Angliei şi Franţei circa 250 de mii de copaci seculari şi a zdrobit,lovind de tărmuri 400 de corăbii.

Alte distrugeri mari datorită uraganelor s-au înregistrat şi în sudul SUA.A rămas viu în memoria contemporanilor,în ceea ce priveşte ravagiile produse,ciclonul de 8 septembrie 1900,care a determinat inundarea completă a oraşului Miami (Florida) şi pieirea a 6000 de persoane.

De asemenea,pustiitorul uragan “Betsy”,care a abătut în septembrie 1965 asupra coastelor de S-E ale Americii de N,a cauzat distrugerea parţilă sau completă a peste 150 de mii de locuinţe.Oraşul New Orleans-unul din cele mai frumoase din SUA-a căpătat aspect dezolant,cu străzi inundate şi acoperite de dărmături,copaci smulşi şi maşini răsturnate;200 de mii de loc. au fost evacuaţi.În acelaşi timp, uraganul a provocat pierderi f. grele flotei marine a SUA.

În anii 1965 şi 1966 în vestul mijlociu din SUA s-au înregistrat unele uragane de o violenţă neobişnuită.Văntul care a suflat cu 300 de km/h, a ridicat avioanele de la sol şi a azvârlit automobile la distanţe de sute de metri ca pe nişte jucării,zdrobindu-le de copaci şi de ziduri.Martorii oculari relatează că viteza uraganului a provocat atunci un sunet asurzitor,echivalent cu acele produs de un nr. de 1000 de avioane cu reacţie. Peninsula Florida este deseori devastată de furia uraganelor.

În general,în America de N,uraganele bântuie de doua ori pe an–primăvara şi toamna,iar la aproximativ 3 ani dse dezlănţuie uneori cele cu o violenţă catastrofală.Un asemenea uragan a ridicat valuri uriaşe care a distrus,în 1932 ,oraşul St. Cruz din Cuba.

În Cuba şi pe coasta mexicană a Pacificului cicloanele au devastat în 1965 cele mai fertile regiuni de cultură a cafelei, porumbului şi bumbacului.

Nici statul Chile,alungit ca o cureluşă pe litoralul S-V al Americii de S,nu a scăpat de calamităţile uraganelor.După cutremurul catastrofal din martie 1965,a urmat în august, acelaşi an, un cumplit uragan-însoţit de ploi torenţiale şi avalanşe de zăpezi din Anzi-care au dezlănţuit inundaţii şi distrugeri asupra oraşelor şi căilor de comunicaţie.

In ţinuturile asiatice remarcăm cele 3 cicloane catastrofale din Pakistanul de Est, care au bântuit aproape aceiaşi regiune:două au avut loc în luna mai (1965), în urma cărora au rămas câteva milioane de sinistraţi (răniţi,bolnavi şi lipsiţi de adăpost), iar al 3-lea ,în decembrie acelaşi an,când a atins o viteză de 200 km/h şi a distrus totul pe o supafaţă de 15600 km2, cauzănd totodată şi moartea a mii de persoane.

O violenţă şi frecvenţă nemaiîntâlnite cunosc taifunurile din S-E Chinei şi Japoniei, care produc pagubele cele mai mari.În septembrie 1965, taifunul “Trix” a dezlănţuit asupre insulelor japoneze ploi torenţiale care au inundat un milion de case şi au pricinuit pierderi de vieţi şi pagube de peste 10 mil. de lire sterline.

Puternice uragane se abat şi asupra insulei Taiwan şi Okinawa,asupra coastelor Chinei de S şi insulelor din răsăritului Australiei:Samoa,Noile Hibride,etc. ,unde distrug mare parte din cultule de banane, bumbac,tresti de zahăr, etc.