Utilizarea Terenurilor între Greaca și Chirnogi

Cuvinte cheie: Greaca-Chirnogi, utilizarea terenurilor, lunca Dunării, evoluţie, suprafaţă agricolă

Land usage between Greaca and Chirnogi. This study aims to emphasize the evolution of land usage conditioned by natural and human causes.

The romanian laws have been changed in accordance to economical necessities. The most representative changes were: in 1945, the agrarian reform; in 1949 the title of property change and co-operativization process; the 12/1968 law and the 58/1974 law.

Land usage evolution between the 20th century and the early 21th century shows the extension of cultured plants to pasture detriment. Beginning with the inter-war period people started to modify the landscape by fallowing and embanking the land.

If in 20th century the land was covered with pasture (50%), nowadays it’s being used mostly for agriculture activities (80%).

Introducere

Condiţionat de specificul reliefului, modul de utilizare al terenurilor în arealul Greaca-Chirnogi este configurat astfel: cea mai mare parte a suprafeţei - 80,1 % - este utilizată în scop agricol, 6,2% suprafaţă acoperită de păduri şi 13,7% destinată aşezărilor, apelor curgătoare cu luncile şi albiile neutilizate agricol şi căilor de comunicaţie.

Peisajul actual reprezintă urmarea unor modificări mai lente sau mai rapide produse în structura fondului funciar de-a lungul timpului. Fiecare epocă, generaţie a avut o contribuţie mai mare sau mai mică la modificarea ponderii diferitelor categorii de utilizare a terenurilor. În funcţie de folosinţe şi nevoi, de mijloacele de muncă şi tehnica timpului, de condiţiile naturale ale zonei şi ale ţării în ansamblu, dar şi de politica economică, peisajul românesc a suferit o serie de schimbări. Astfel, terenurile au înregistrat fluctuaţii de suprafaţă şi utilizare.

Reglementări privind utilizarea terenurilor

În timp, au fost adoptate o serie de acte legislative privind gestionarea terenurilor la nivelul României. Astfel, decretul lege din 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare oferea posibilitatea măririi vetrelor de sat şi chiar apariţia de noi nuclee de aşezări rurale. Acesta a fost urmat de schimbarea tipului de proprietate în spaţiul rural, reglementat prin “Planul general economic al R.P.R. pe anul 1949”. Tot atunci se declanşeaza procesul de cooperativizare, în urma căruia se abrogă reforma agrară din anul 1945.

Legea nr. 12/1968 aduce noi reglementări în revizuirea şi delimitarea perimetrelor construibile ale veterelor de sat pentru a mări suprafaţă agricolă şi a concentra pe cât posibil aşezările rurale.

Aplicarea Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor a contribuit la reducerea numerică şi în suprafaţă a terenurilor, în special în regiunile supuse procesului de colectivizare.

Evoluţia utilizării terenurilor în sectorul Greaca-Chirnogi, între sec. XX- XXI

Harta începutului de secol XX indică o extindere mare a păşunilor care periodic erau inundate de Dunăre. Lunca acesteia a constituit, aşa cum arată şi Simion Mehedinţi în lucrarea “Terra” volumul II, unul din elementele ce au stat la baza mişcării ritmice a turmelor de oi de la munte la şes şi invers, fiind unul din locurile principale de iernat ale păstorilor din Carpaţii Meridionali.

Începând cu perioada interbelică, omul începe să intervină tot mai mult în peisajul de ansamblu modificând structura utilizării terenurilor prin desţeleniri dispersate, fără caracter unitar şi prin lucrări de îndiguire efectuate în mod deosebit la Chirnogi şi Radovanu.

Dupa cel de-al doilea război mondial şi în special după 1958, când se efectuează vaste lucrări de îmbunătăţiri funciare, agricultura capătă o altă orientare şi o altă structură. Se dezvoltă în special ramurile cerute de economie şi favorizate de condiţiile naturale locale. Cele mai întinse suprafeţe de păşuni se găsesc în raza localitătii Chirnogi,în timp ce livezile în curs de extindere prezintă o importanţă mai mare în împrejurimile localităţii Greaca.

Tabel nr. 1 : Structura suprafeţelor cultivate la sfârşitul anului 1965

Tipul de cultură %

Cereale pentru boabe 70,6

Plante legumunoase 1,3

Plante uleioase 10,4

Cartofi şi legume 3,1

Plante de nutreţ 10,6

Alte culturi 2,4

Pădurile, în mare majoritate alcătuite din esenţe moi ( salcie, plop ), au o extindere semnificativă în localitatea Chirnogi. Rezultă că importanţa cea mai mare în economia agricolă a sectorului studiat o au culturile de cereale, plante uleioase, sfeclă de zahar, legumicultură, viticultură şi creşterea animalelor (Tabelul nr. 1).

Se remarcă însă o tendinţă de restrângere a acestor suprafeţe pe fondul extinderii plantelor de cultură. Acestea ocupau suprafeţe din ce în ce mai mari pe terase, alături de o extindere treptată a culturilor de viţă-de-vie. ( Geografia văii Dunării româneşti, 1969 ).