Vadu Crișului

I. CADRUL NATURAL

Localitatea Vadu Crisului este asezata in nord-vestul Romaniei,in partea estica a judetului Bihor. Toponimul de vad semnifica locul din albia unui rau unde malul fiind jos si apa putin adanca, permite trecerea prin apa de la un mal la altul.

Vadu Crisului se afla la contactul cu Muntii Padurea Craiului. Ca urmare a acestei asezari, structura geologica a zonei este complexa, fiind reprezentate prin roci sedimentare de natura si varste diferite. In Vadu Crisului rocile sunt preponderent alcatuite din calcare dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. Este de retinut, in legatura cu calcarele de aici, dezvoltarea unui relief carstic complex precum si caracterul dezorganizat al retelei hidrografice.

Vadu Crisului este asezat pe soseua E60 (DN1), Oradea - Cluj-Napoca, la o distanta de 50 km de Oradea si la 100 km fata de Cluj-Napoca, deasemenea prin localitate trece calea ferata Oradea-Cluj-Napoca.

Zona de la Vadu Crişului şi defileul Crişul Repede este accesibila de asemenea prin calea ferata Oradea - Cluj(statiile C.F.R. Vadu Crisului, Suncuius, Pestera) sau prin ramificatia rutiera din DN. 1, de la Topa de Cris, care reprezinta un complex carstic deosebit de pitoresc, conditionat de calcarele Padurii Craiului. În acest sens semnalam, pe lânga defileul Crisului Repede strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre care mai însemnate sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului, Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera Deventului, Pestera Caprei.

În sfera de influenta a acestei zone turistice apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si uvale, precum si Pestera Vântului de lânga Suncuius. În judetul Bihor, foarte des vizitate sunt si pesterile: Vadu Crisului, inclusa în rezervatia naturala Vadu Crisului si Pestera Vântului din Padurea Craiului, situata în apropiere de Suncuius, pe malul stâng al Crisului Repede. Aceasta din urma, strabatuta de un curs subteran de apa, este considerata cea mai mare pestera din tara noastra ca lungime (18 km), prezentând aspectele clasice de morfologie subterana cu depuneri în cruste albe de ghips, care îmbraca pe suprafete întinse peretii si suprafetele galeriilor.

De-a lungul Defileului Crişului Repede există numeroase cavităţi carstice, pe o suprafaţă de 270 de hectare de teren, inclus în ariile protejate. Cea mai importantă dintre acestea este Peştera Vadu Crişului, descoperită de Czaran Gyula în 10 noiembrie 1903. Alături de aceasta alte 15 peşteri sunt incluse în circuitele turistice din defileu (Peştera Devenţului, Caprei, de la Casa Zmeului, Roşie, Fugarilor, Baia Cocoşului etc.).

Trebuie remarcat faptul ca Pestera Vadului este amenajata având în imediata vecinatate si o cabana cu o pozitie deosebit de pitoreasca. Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei pârâului Pestireu, care traverseaza Pestera Vadului.

Reprezinta exurgenta sistemului carstic Pestera Vadu-Crisului este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 metri.

A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperire este amenajata pentru vizitare cu podete si scari din lemn fiind astfel una din primele pesteri amenajate din România. Un alt fapt demn de precizat este ca odata cu deschiderea pesterii pentru vizitare ce a avut loc în anul 1905 este publicat, prin grija lui Czaran Gyula si primul ghid turistic al pesterii ce cuprindea o descriere detaliata a partii vizitabile însotita de o remarcabila schita. A fost apoi reamenajata dupa 1948 de Organizatia pentru turism din cadrul Consiliului General al Sindicatelor, ocazie cu care se încearca si introducerea iluminatului electric. În anul 1969 este din nou reamenajata (de Muzeul Tarii Crisurilor- Oradea) si electrificata pe o distanta de 500 m, fiind a doua pestera electrificata din România, instalatie care în 1979 înca functiona dar în 1984 era deja defecta.

Aceasta pestera este un exemplu pentru impactul negativ al omului asupra mediului subteran si pentru valorificarea neeconomica a resurselor atractive existente. Pestera era la descoperirea ei în anul 1903 una din cele mai frumoase din Europa si avea una din faunele cavernicole cele mai bogate din tara. În prezent nici una din cele doua afirmatii nu mai are valabilitate exploatarea necontrolata si neorganizata, îndeosebi din ultimele doua decenii ducînd atât la distrugera celei mai mari parti a speleotemelor (care puteau fi distruse), la înnegrirea peretilor datorita lampilor de carbid, cît si la periclitarea si disparitia unor specii de fauna cavernicola.

Cascadele creeaza inedit si pitoresc pe cursul unor rauri, crescand atractivitatea turistica a acestora: Cascada Vadu Crisului.

In zona Vadu Crisului se pot practica speoturismul, vanatoarea, pescuitul sportive, turismul cu bicicleta, Calare, turismul pea pa(rafting si caiac), coborarile cu barci se pot practica pe unele sectoare ale Crisului Repede, in special sectorul Vadu Crisului – Bratca – sector de nivel mediu.