Minerale si pietre pretioase

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Minerale si pietre pretioase.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 29 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geologie

Cuprins

INTRODUCERE 2
MINERALOGIA ȘI MINERALELE 3
2. Corindonul 6
3. Calcedonia 8
4. Diamantul 10
5. Halitul 13
6. Berilul 15
7. Realgarul 17
8. Jadeitul 19
9. Azuritul 21
10. Anhidritul 23
DESTINAȚIE TURISTICĂ CU CONOTAȚIE GEOLOGICĂ 25
Marile piramide 25
Bibliografie 28

Extras din document

INTRODUCERE

GEOLOGIA este o știință a Pământului, axată pe studiul globului terestru, cu toate ansamblurile sale interioare și exterioare.

GEOLOGIA vizează cunoașterea și înțelegerea naturii, constituției și proprietăților fizice și chimice ale Pământului, precum și a genezei, vârstei și a proceselor și transformărilor pe care acesta le-a suferit de-a lungul timpului. Situarea Pământului în contextul extraterestru specific a determinat extinderea cercetărilor geologice și la corpurile cerești mai mult sau mai puțin apropiate, abordânu-se astfel domenii învecinate cu cosmochimia, astrofizica și astronomia.

GEOLOGIA se confruntă cu obiecte de studiu cu niveluri de organizare extrem de diferite - de la rețele cristaline de ordinul micronilor, până la plăci tectonice și domenii telurice cu dimensiuni de mii de kilometri - precum și cu observarea unor fenomene și procese cu durate de desfășurare de o variabilitate extraordinară - de la dezintegrarea radioactivă a nuclizilor cu perioade de înjumătățire de câteva fracțiuni de secundă și până la procese sedimentare și tectonice care durează zeci și sute de milioane de ani.

Obiectele studiului geologic nu sunt întotdeauna accesibile, chiar dacă ne referim strict la planeta noastră. Astfel, observarea și cercetarea directă se limitează practic la o peliculă superficială - la scară planetară - și, chiar și la acest nivel, cunoștințele sunt de dată recentă, deoarece de-abia în cursul ultimelor decenii ale secolului XX s-au putut recolta probe de la mari adâncimi continentale și oceanice, de importanță decisivă pentru cunoașterea structurii interne a Pământului.

Acest extraordinar demers științific își datorează în mod major realizarea faptului că Pământul este o planetă activă, chiar dacă la scară umană - dimensională și temporală - este în mod obișnuit consierat ca fiind o alcătuire stabilă, cu structuri imuabil fixate în eternitate. De fapt, dacă Pământul ar fi complet static și inactiv, ar fi fizic imposibil de obținut informații asupra organizării și proprietăților sale interne. În realitate, datorită dinamicii sale interne, manifestată mai ales prin intermediul vulcanismului continental și oceanic, seismelor și, la scară mai mare, a deplasărilor tectonice litosferice, structura internă a Pământului a putut fi descifrată ca rezultantă a unor procese complexe, ale căror mecanisme generale au început a fi înțelese de puțin timp.

MINERALOGIA ȘI MINERALELE

Mineralogia este o disciplină a geologiei al cărei obiect de studiu îl constituie mineralele, considerate din toate punctele de vedere specifice: compoziție chimică, structură, proprietăți fizice, clasificare, geneză, ocurență, utilizări, precum și metode și tehnici de identificare.

În studiul mineralogic, unitatea fundamentală este mineralul, considerat ca specie după modelul biologic. Pentru a defini mineralul, trebuie avut in vedere faptul că acest concept a evoluat pe parcursul timpului, astfel încât astăzi, în ceea ce privește definiția general acceptată, există o serie de controverse, legate de limitările stricte ale acesteia.

Mineralele sunt substanțe anorganice omogene din punct de vedere fizico-chimic, formate natural în scoarța terestre, în condiții de geneză foarte diferite, controlate de procese geologice complexe. Cu mici excepții (exemplu: mercurrul), majoritatea mineralelor sunt substanțe anorganice solide.

În natură, mineralele nu apar izolate, ci sub forma unor asambluri de minerale denumite roci. Luând în considerare modul de formare al rocilor, acestea pot fi: endogene - formate în urma unor procese de dinamică internă, în cadrul scoartei terestre; sunt grupate rocile magmatice și metamorfice; exogene - formate în urma unor procese de dimanică externă, la suprafața scoarței terestre; cuprind rocile sedimentare. Rocile endogene reprezintă 95 % din volumul total al litosferei.

Proprietățile macroscopice al mineralelor:

Considerăm ca fiind proprietăți macroscopice al mineralelor acele proprietăți care pot fi determinate cu ochiul liber sau prin procedee de testare simple, accesibile în condiții de teren.

Proprietățile macroscopice utilizate în determinarea mineralelor sunt următoarele:

A) proprietăți morfologice;

B) proprietăti legate de coeziune;

C) densitate/greutate specifică;

D) proprietăți optice;

E) alte proprietăți ce sunt specifice doar anumitor minerale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Minerale si pietre pretioase.docx

Bibliografie

1. Androne D. A. - M. -2008 - Geologie Generală - Volumul 1 - Mineralogie - Editura Tehnopress, Iași
2. Ivanovici V., Stipol V., Constantinescu Em. - Mineralogie - Editura didactică și pedagocică, București 1979.
3. Mastacan Gh., Mastacan I. - Mineralogie, vol. I și II. - Editura tehnică, București, 1976.
4. Miclea I., Bleahu M. - Cristalele României - Editura sport-turism, București, 1977
5. Lexicon - Geologie, geografie, mine, petrol, vol. I și II, Editura tehnică - București, 1977
6. http://pangeea.uab.ro/upload/35_8%20Ludusan%20N%20-%20Diamantul.pdf
7. https://www.britannica.com/science/realgar
8. https://istoriiregasite.wordpress.com/2016/03/19/minunile-lumii-antice-piramidele-egiptene-i/
9. http://informatiiutile-voicu.blogspot.ro/2010/12/mistere-ale-vechilor-piramide-egiptene.html?m=1
10. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologie%20generala/ANEXA%20I.%20MINERALOGIE%20DESCRIPTIVA.pdf
11. http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2013/noi/23_12_37_464_Suport_Geologie_LP_ID_FR_Geografie.pdf