Mineralogie

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 - Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075, +4.0232.20.1074

Fax: +4.0232.20.1474

http://geography.uaic.ro/

Proiect Geologie

(Referat mineralogie)

Răduc Liviu-Valentin

HM11 Conf. dr. Androne Delia

Anne-Marie

Cuprins

Introducere 2

Subiectul mineralogiei 2

Proprietățile fizice ale mineralelor 2

Numele mineralelor 3

Exemple de minerale 3

1. Baritina 3

2. Anhidrit 5

3. Corindon 6

4. Magnezit 7

5. Aragonit 8

6. Malachit 10

7. Halit 11

8. Hematit 13

9. Calcit 14

10. Gips 15

11. Talc 16

12. Muscovit 18

Bibliografie 20

Introducere

Subiectul mineralogiei

Obiectul de studiu al mineralogiei îl reprezintă compoziția chimică, structura atomică, proprietățile fizice și geneza mineralelor.

Definiția mineralelor a devenit în ultimul timp foarte vagă astfel încât „granițele” mineralogiei s-au deschis și suprapus parțial cu alte științe.

„Mineralele sunt considerate compuși chimici omogeni macroscopic, formați pe cale naturală și cu structură cristalină regulată. Sunt inculși de asemenea și compușii naturali omogeni care nu au o structură cristalină regulată cum este opalul (soluții coloidale solide), mercurul lichid natural și produșii minerali amorfi formați prin dezintegrare radioactivă (cunoscuți ca minerale metamictice).” (Wenk și Bulakh, 2004).

Criteriile care trebuie îndeplinite de un mineral sunt:

- Să fie format pe cale naturală - se formează de la sine. Acele minerale realizate în laborator se numesc minerale sintetice;

- Să fie omogeni - un compus care are aceeași compoziție chimică și care nu poate fi separat fizic în mai mulți compuși chimici;

- Să fie solid;

- Să aibă compoziție chimică definită (dar nu fixă);

- Să aibă structură cristalină regulată - Atomii dintr-un mineral sunt aranjați într-un model geometric ordonat. Acest aranjament se numește structură cristalină. Astfel, fiecare mineral poate fi considerat cristal. Un compus solid care îndeplinește celelalte criterii, dar nu are structură cristalină este considerat amorf.

Așadar, specia minerală reprezintă un compus chimic omogen macroscopic, format pe cale naturală, cu structură cristalină regulată și compoziție chimică definită, dar nu fixă.

Conform IMA February 2017 Master List, există în lume aproximativ 5208 specii minerale și aproximativ 11000 de varietăți.

Proprietățile fizice ale mineralelor

Proprietățile fizice ale mineralelor se împart astfel:

1) Morfologice:

- Forma - euhedral, anhedral și subhedral

- Habitusul - izometric, aplatizat sau alungit

- Conturul

2) Mecanice:

- Duritatea - se ghidează după scara lui Mohs: 1 talcul, 2 gipsul, 3 calcitul, 4 fluoritul, 5 apatitul, 6 ortoclazul, 7 cuarțul, topazul, 9 corindonul și 10 diamantul.

- Clivajul - abilitatea de a se desface după suprafețe mai mult sau mai puțin plane, sub influența unei forțe mecanice de impact sau presiune. Clivajul poate fi perfect, bun sau slab.

- Spărtura

3) Optice:

- Luciul

- Transparența

- Culoarea

- Urma

- Luminiscența - orice emisie de lumină a unui mineral, dar fără a fi rezultatl direct al incandescenței.

- Irizațiile - unele minerale reacționează cu aerul atmosferic sau oxigenul din apă si formează pe suprafața lor o peliculă fină de minerale secundare cu culori strălucitoare.

Alte proprietăți sunt:

- Greutatea specifică/densitatea - o mărime scalară care exprimă raportul dintre densitatea unui mineral și densitatea apei distilate în condiții normale și se notează cu G.

- Proprietățile electrice - conductivitate electrică, piroelectricitatea, piezoelectricitatea.

- Proprietățile termice

- Proprietățile magnetice

- Radioactivitatea - proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiații, în urma dezintegrării.

Numele mineralelor

Numele mineralelor poate fi dată după următoarele criterii:

- Compoziția chimică (calcit) sau proprietăți fizice ( albit - alb, magnetit - proprietăți magnetice)

- Numele localității sau a provinciei (vezuvian - Vezuviu, muscovit - Moscova, andaluzit - Andaluzia)

- Prin adăugare de sufixe (-claz - ortoclaz) și prefixe (fero- : ferocopiapit)

- După personalități (goethit - Goethe J.; grațianit - Grațian Cioflica)

- După zeități mistice (neptunit -Neptun, egirin - Agir)