Acid Benzoic E210

Acidul benzoic (C6H5COOH) este o substanta solida, cristalina, incolora, a carui nume deriva de la benzoina, care a fost pentru mult timp singura sursa de acid benzoic. Acest acid slab si sarurile sale sunt utilizati ca si conservanti alimentari. Acidul benzoic este un precursor important pentru sinteza multor substante organice.

Acidul benzoic a fost descoperit in secolul al 16-lea. Distilarea uscata (sublimarea) a gumei benzoice a fost descrisa pentru prima data de Nostradamus (1556), si ulterior de Alexius Pedemontanus (1560) si Blaise de Vigenère (1596). Justus von Liebig si Friedrich Wöhler au determinat structura acidului benzoic in 1832. Ei au investigat de asemenea modul in care acidul hipuric este inrudit cu acidul benzoic. In 1875 Salkowski a descoperit proprietatile antifungice ale acidului benzoic.

Acidul benzoic este produs in comert prin oxidarea partiala a toluenului cu oxigen, avand ca si catalizatori naftenatul de cobalt sau mangan si purificarea prin sublimare.

Acidul benzoic este cunoscut mai pe scurt ca E210.

Acidul benzoic, benzoatii si esterii acidului benzoic se gasesc in multe specii de plante si animale. O mare cantitate de acid benzoic a fost gasita in boabelor de afine, merisor si răchiţele, acestea continand intre 300 - 1300 mg per kg de fructe, acid benzoic liber. Fructul de merişor reprezintă singura sursă naturală a acidului benzoic, fapt pentru care se conservă foarte bine. Deci, fructele de merişor şi produsele pe baza lor trebuiesc excluse din nutriţia persoanelor cu alergie la acidul benzoic şi benzoaţi.