Alergii și Alergeni - Fisticul

1. Introducere

1.1. Alergiile

Alergiile reprezintă o reacţie inadecvată sau exagerată a sistemului imunitar la substanţe care, la majoritatea oamenilor, nu cauzează simptome. Simptomele bolilor alergice pot apărea în urma contactului pielii cu substanţe chimice, în urma inhalării de praf, polen (sau alte substanţe) sau în urma ingestiei anumitor alimente.

Simptomele alergice şi intensitatea lor depind de tipul de alergen, de organele afectate, de nivelul de sensibilitate şi de reacţia individuală la alergeni, de exemplu, astm bronşic, cianoză, febră, febra fânului, greaţă, vărsături, strănuturi.

Reacţia corpului: în mod normal, sistemul imunitar ne protejează împotriva unor agenţi patogeni cum ar fi bacteriile sau virusurile. Dar dacă cineva este alergic, organismul lui reacţionează în mod exagerat la un alergen inofensiv ca şi când ar fi o invazie serioasă. De fapt, sistemul imunitar este răspunzător pentru această alarmă falsă.

Sistemul imunitar crede că îl protejează pe individ producând un mare număr de anticorpi specifici unui anumit alergen. Aceşti anticorpi se ataşează anumitor celule din corp. Data viitoare când organismul vine în contact cu un alergen, alergenii se ataşează anticorpilor asemenea unei chei. Această alăturare generează eliberarea unor substanţe în organism. Aceste substanţe, incluzând histaminele, se mobilizează spre anumite părţi ale corpului, cum ar fi de exemplu sistemul respirator, cauzând simptome alergice: strănuturi, coriză, mâncărimi ale ochilor, etc.

Expunerea la alergeni atunci când sistemul imunitar este slăbit (cum ar fi infecţiile virale, perioada sarcinii, sau a pubertăţii) pot contribui la dezvoltarea alergiilor. Femeile sunt mai predispuse la alergii. Simptomele alergice se pot diminua odată cu înaintarea în vârstă, însă rareori dispar în mod complet.

1.1.1. Alergiile alimentare

Alergiile alimentare sau intoleranţa la anumite alimente afectează pe aproape oricine la un moment dat. Când cineva are o reacţie neplăcută după ingerarea unui anumit aliment, adesea se gândeşte că are alergie alimentară. Unul din trei oameni spun că unii membri ai familiilor lor au trebuit să facă schimbări în dietă din cauza alergiilor alimentare. În orice caz 1% dintre adulţi şi 3% dintre copii au fost diagnosticaţi clinic cu alergii alimentare.

Intoleranţa alimentară este de asemenea un răspuns anormal la anumite alimente şi simptomele pot fi asemănătoare cu acelea ale alergiilor alimentare. În orice caz, intoleranţa alimentară este mult mai răspândită decât alergiile alimentare, se manifestă într-o diversitate de afecţiuni şi este declanşată de mai multe mecanisme distincte, diferite de reacţia imunologică responsabilă de alergiile alimentare.

Câteva lucruri despre alergiile alimentare:

• Toate simptomele alergiilor alimentare apar într-un interval de câteva minute, până la o oră după masă.

• O alergie alimentară poate începe cu senzaţia de mâncărime în gură şi dificultăţi de a înghiţi sau respira.

• În timpul digestiei alimentelor în stomac şi intestine pot apărea simptome cum ar fi greţuri, vărsături şi dureri abdominale (simptomele gastrointestinale ale alergiilor alimentare sunt adesea confundate cu acelea ale diferitelor tipuri de intoleranţe alimentare).

• Când alergenii ajung la piele, pot induce urticarie sau eczemă, iar atunci când ajung în plămâni pot cauza astm.

• Când alergenii trec prin vasele sanguine, pot cauza slăbiciune şi şoc anafilactic (scăderea bruscă a tensiunii arteriale). Şocul anafilactic este deosebit de grav, chiar dacă începe cu simptome minore cum ar fi senzaţia de gâdilături în gură şi gât sau discomfort în abdomen. Şocul anafilactic poate fi fatal dacă nu este tratat de urgenţă.