Alimentația unui antepreșcolar - 1-3 ani

NECESARUL ENERGETIC AL COPILULUI (1-3 ANI)

Dupa primul an de viata, apetitul copiilor scade simtitor. Acestia devin mofturosi, ezita sa incerce noi alimente, refuza cu incapatanare unele alimente si, pe ansamblu, nu par sa manance suficient. Dar, la aceasta varsta, obiceiurile alimentare ale copiilor pot fi imprevizibile de la o zi la alta. Ei pot manca tot ce li se ofera la micul dejun, si mai nimic in restul zilei. Sau, pot cere felul de mancare preferat timp de 3 zile la rand, apoi sa il refuze complet

Inainte de a intocmi un plan de alimentatie pentru copilul mic, este bine de stiut ca necesarul caloric al acestuia este mai mic decat credeti. Nu uitati ca ritmul de crestere a copilului mic este mai lent decat in primul an de viata, astfel incat necesarul energetic (numarul de calorii pe kg de greutate corp) cat si apetitul vor fi mai reduse. Deci, in cazul unui copil activ, sanatos, care creste si se dezvolta normal, putem afirma ca mananca sufficient

- La varsta de 1 an, copilul poate in general sa consume majoritatea alimentelor pe care le serviti familiei, dar cu cateva precautii. Asigurati-va ca mancarea are o temperatura adecvata, pentru a nu provoca arsuri copilului. Incercati sa evitati alimentele condimentate excesiv, sarate, indulcite sau cu sosuri picante. Acestea pot acoperi gustul natural al alimentelor si, pe termen lung, pot deveni daunatoare sanatatii. Copiii mici sunt mai sensibili decat adultii la aceste arome si pot respinge alimentele condimentate in exces- La copiii de aceasta varsta, exista riscul unei asfixieri cu alimente tari, care pot bloca traheea. Prin urmare, toate alimentele trebuie sa fie pasate sau taiate in bucatele mici, usor de mestecat. Nu ii oferiti niciodata alune, struguri, morcovi, bucati mari de carne sau bomboane. Morcovii, de exemplu, trebuie taiati in 4 pe lungime, apoi tocati. In plus, copilul nu trebuie sa manance decat sub supravegherea unui adult- Expertii sunt de parere ca cea mai sanatoasa alegere pentru micul dejun o constituie cerealele cu lapte. Aceasta combinatie este bogata in calciu si chiar in fibre (daca alegeti cereale integrale). In plus, cerealele pentru copii contin un adaos de vitamine din grupul B si fier. Evitati cerealele care contin mult zahar; in schimb incurajati copilul sa le indulceasca cu fructe. Oferiti copilului un pahar de suc de fructe, bogat in vitamina C, care contribuie la asimilarea fierului din cereale. Optati pentru sortimentele care contin cel putin 5 grame de fibre si doar cateva grame de zahar pe portie.

In dieta copilului mic, colesterolul si alte grasimi sunt foarte importante pentru crestere si dezvoltare, astfel incat ele nu trebuie limitate cantitativ.

Un copil intre 1 si 3 ani are nevoie de cca. 1 300 calorii pe zi sau 80—90 cal/kgc/zi. Din acestea 14—15% vor fi reprezentate de proteine, 30—33% de lipide si restul, de 53—55%, de glucide. Dintre proteine, 70—75% vor fi proteine cu valoare biologica mare, restul fiind reprezentate de cele de origine vegetala.

Lipidele: 70% vor fi de origine animala si restul de origine vegetala. Nevoia de lichide este de 85—80 ml/kgc/zi, scazand treptat catre 60 ml/kgc/zi. Se va asigura aportul de proteine cu valoare biologica mare prin consumul de alimente de origine animala cum sunt:

- laptele (cca. 500—600 ml/zi),

- branzeturile (cca. 15 g/zi),

- ouale (un ou la 2—3 zile in primul an, apoi cca. 20 g/zi sau chiar un ou pe zi, daca este suportat bine de la varsta de doi ani).

In primul an se va da oul fiert tare si numai galbenusul. De asemenea, oul se va putea consuma inclus in diverse preparate. Carnea se va da in primul an de 3—4 ori pe saptamana (alternand cu oul sau cu branza de vaci).

Dupa varsta de doi ani se pot da in fiecare zi cca. 30—45 g de carne de pasare, vita, peste slab, ficat, creier. La inceput se va da tocata, apoi taiata in bucatele mici. Proteinele vegetale se vor asigura din paine si alte derivate de cereale si din legume.

Leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte) se pot da dupa varsta de doi ani sub forma de supe, pireuri, dar numai in cantitati mici pentru a nu provoca indigestii- Grasimile animale vor fi date sub forma de galbenus de ou, unt, smantana, frisca iar cele de origine vegetala ca ulei de floarea-soarelui, ulei de germene de porumb, ulei de dovleac.

Nu se vor permite la aceasta varsta slanina, seul, untura. Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, paine, fainoase: gris, fidea, taitei, orez, spaghete, pesmet, zeamil s.a., completandu-se cu zahar si alte dulciuri concentrate (miere, gemuri, dulceturi, peltea). Painea se va da in cantitate de cca. 70 g/zi, fainoasele cca. 37—40 g/zi.

Cantitatea de legume (cartofi, radacinoase, legume verzi) va fi de cca. 300 g/zi iar cea de fructe cca. 150 g/zi. Cel mai des folositi in alimentatia copiilor sunt morcovii, cartofii, spanacul, dovleceii, conopida, rosiile, sfecla. Pana la varsta de 2 ani se vor da fierte ca pireuri, soteuri, supe sau sub forma de sucuri de legume proaspete.

Dupa aceasta varsta se pot da si salate de legume crude, rase marunt, asezonate cu ulei si suc de lamaie. Din fructele proaspete se vor prepara sucuri, compoturi, pireuri; fructele cu samburi (cirese, caise, piersici) se pot da intregi invatand copilul cum sa scoata samburele.

Zaharul si dulciurile concentrate se vor da in cantitate de cca. 30—35 g/zi in completarea ratiei de glucide, adaugate la diverse preparate de casa (prajituri, fainoase cu lapte, creme de lapte si ou etc). Nu se va abuza de produsele zaharoase stiut fiind ca acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare si dezechilibrarea ratiei.

Alimentele vor fi pregatite si prezentate cat mai atragator pentru a stimula apetitul copilului. Se vor respecta cu strictete orele de masa pentru formarea reflexelor digestive secretorii. apei, cand copilului ii este sete.

El va fi invatat sa manance singur la masa. In timpul mesei se va evita sa i se faca observatie sau sa i se ofere distractii de diferite feluri, care nu fac altceva decat sa scada reflexele secretorii digestive.