Antocianii

Referat
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 2612
Mărime: 171.49KB (arhivat)
Publicat de: Elisaveta Chirilă
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. INTRODUCERE 3
  2. 1. CLASIFICAREA COLORANŢILOR 3
  3. 2. COLORANŢII NATURALI 5
  4. 2.1 ANTOCIANII 5
  5. 3. METODE DE OBŢINERE 9
  6. 3.1.Extracţia din materii prime 9
  7. 3.2.Extracţie prin metode chimice, biochimice şi microbiologice 9
  8. 4. METODE DE IDENTIFICARE 9
  9. 4.1.Separarea prin precipitare 9
  10. 4.2.Identificarea prin cromatografie a antocianilor 10
  11. 5. BENEFICII ALE ANTOCIANILOR 11
  12. 6. UTILIZĂRI 11
  13. 7. DOZE, NECESITATE ŞI RISC 12
  14. 8. ANALIZA SWOT 13
  15. BIBLIOGRAFIE 14

Extras din referat

INTRODUCERE

Coloranţii sunt substanţe organice, naturale sau sintetice, care prezintă capacitatea de a imprima culoarea dorită produselor alimentare.

Pentru ca o combinaţie chimică organică colorată să fie şi materie colorantă, ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii de solubilitate, de stabilitate la lumină sau la alţi agenţi fizici, de aderenţă etc.

O substanţă apare colorată datorită prezenţei în moleculă a unor grupe de atomi, numite cromofori, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi în spectrul vizibil sau în ultraviolet. Poziţia benzilor de absorbţie a unui cromofor este influenţată de existenţa în moleculă a altor cromofori şi prin urmare nuanţa unui material colorant depinde de structura chimică a substanţei. Principalele grupe cromofore sunt:

• grupa nitrozo (–NO)2

• grupa nitro (–NO2)

• grupa azo (–N=N–)

• grupa tiocetonică ( C=S)

• grupa cetonică ( C=O)

• dubla legătură (–C=C–).

Ultimele două grupe trebuie să existe în număr mai mare într-o moleculă, pentru ca să apară culoarea.

1. CLASIFICAREA COLORANŢILOR

Coloranţii alimentari pot fi clasificaţi după mai multe criterii :

- după natura lor: naturali şi sintetici;

- după culoare: galbeni, oranj, roşii, albaştri, verzi, bruni, negri cu nuanţe diverse.

Comitetul FAO/OMS a clasificat coloranţii din punct de vedere a specificaţiior chimice după cum urează:

– Categoria I cuprinde coloranţii alimentari pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS a fixat norme de identitate şi puritate.

– Categoria a II-a ce cuprinde coloranţii pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu a fixat încă norme de identitate şi puritate, aşteptându-se rezultatele studiilor toxicologice în curs asupra anumitor substanţe de compoziţie definită.

– Categoria a III-a ce cuprinde coloranţii alimentari despre care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu dispune de date chimice suficiente pentru a putea stabili norme de identitate şi puritate satisfăcătoare.

– Categoria a IV-a ce cuprinde coloranţii alimentari pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu a putut să fixeze norme de identitate şi puritate, fie din cauza datelor toxicologice nefavorabile, fie din cauză că aceste produse, recunoscute ca nocive, nu pot fi admise ca aditivi alimentari.

După rezultatele evaluării toxicologice, coloranţii au fost clasificaţi în mai multe categorii (FAO/OMS, 1964), care sunt date în continuare.

Categoria A cuprinde coloranţii acceptaţi ca aditivi alimentari pentru care s-au fixat doze zilnice admisibile;

Categoria B cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice disponibile nu sunt suficiente pentru a putea clasifica aceşti coloranţi în categoria A;

Categoria C I cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice sunt insuficiente pentru evaluarea lor, deşi se dispune de un număr important de date privind toxicitatea pe termen lung;

Categoria C II cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice sunt insuficiente pentru evaluarea lor iar toxicitatea pe termen lung este necunoscută;

Categoria C III cuprinde coloranţii pentru care datele toxico logice sunt insuficiente pentru evaluarea lor şi care prezintă riscul unor efecte nocive;

Categoria D cuprinde coloranţii pentru care nu exista practic date toxicologice;

Categoria E cuprinde coloranţii care sunt consideraţi nocivi şi care nu trebuie să fie introduşi în produsele alimentare.

Bibliografie

1. Banu, C. (2000) Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti;

2. Banu, C. (2009) Tratat de inginerie alimentară, vol. I, Editura Agir, Bucure.ti;

3. Banu, C. (2009) Tratat de inginerie alimentară, vol. II, Editura Agir, Bucure.ti;

4. Dan, V. (1999) Microbiologia produselor alimentare, Editura Alma, Gala.i;

5. Gutt, S. (2006) Aditivi utilizaţi în produsele alimentare, Editura Universită.ii din Suceava, Suceava;

6. Hura, C. (2004) Aditivi alimentari, Editura Cermi, Iaşi;

7. Orănescu, E. (2008) Aditivi alimentari, necesitate .i risc, Editura Agir, Bucure.ti;

8. Ghosh D, Konishi T. (2007) Anthocyanins and anthocyanin-rich extracts: role in diabetes and eye function. Asia Pac J Clin Nutr

9. Kahkonen MP, Heinonen M. (2003)Antioxidant activity of anthocyanins and their aglycones. J Agric Food Chem

Preview document

Antocianii - Pagina 1
Antocianii - Pagina 2
Antocianii - Pagina 3
Antocianii - Pagina 4
Antocianii - Pagina 5
Antocianii - Pagina 6
Antocianii - Pagina 7
Antocianii - Pagina 8
Antocianii - Pagina 9
Antocianii - Pagina 10
Antocianii - Pagina 11
Antocianii - Pagina 12
Antocianii - Pagina 13
Antocianii - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Antocianii.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Antocianii

Antocianii reprezintă compușii fenolici vizibili care dau diversitatea culorilor florilor și fructelor,inclusiv a strugurilor.Sunt compuși fenolici...

Coloranți porfirinici

1. ASPECTE GENERALE Gradul de evolutie a societatii a impus si in industria alimentara extinderea preocuparilor pentru cresterea nivelului...

Te-ar putea interesa și

Cromatografia de Lichide de Înaltă Performanță

Cap. I Introducere Istoria de cromatografie datează din inceputul secolul al XIX-lea. Inaintea anilor 1970, cromatografia cu coloana deschisa a...

Studiul caracteristicilor fizico-structurale și biochimice asupra frunzelor roșii de viță de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L

PARTEA 1 INTRODUCERE Vița de vie face parte din familia Vitaceae, familie ce cuprinde un număr mare de soiuri și taxoni, răspândiți pe un areal...

Coloranți Utilizați ca Aditivi Alimentari

Coloranţi utilizaţi ca aditivi alimentari Cap. I Noţiuni generale 1. Coloranţii alimentari Culoarea este o însuşire a calităţii senzoriale a...

Tehnologia Procesarii Extractelor din Coacaze Roșii

CAPITOLUL I Noţiuni introductive Coacăzele roşii După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze albe, de coacăze roşii (ambele...

Sisteme de Analiză și Control pentru Coloranții Alimentari Naturali

Introducere Pigmenţii care se conţin în materie vegetală sunt clasificaţi după principiul solubilităţii în solvenţi polari şi nepolari. Pigmenţii...

Antociani

I.1. Introducere Consumul de fructe a fost asociat cu un risc scăzut de a dezvolta cancer. Cei mai abundenţi constituienţi flavonoizi ai...

Extracția Identificarea și Determinarea Cantitativa a Compusilor Aromatici

Identificarea produsilor chimici din tesuturile produselor vegetale se realizeaza prin reactii specifice de culoare sau precipitare. Pentru...

Coloranți naturali de uz alimentar

INTRODUCERE Colorantul este o substanță naturală sau obținută prin sinteză chimică, care într-o cantitate foarte mică este capabilă să imprime...

Ai nevoie de altceva?