Chimia Acizilor Grași

1. Introducere

Acizii graşi, esterificaţi în glicerină, sunt principalele ingrediente ale uleiurilor şi grăsimilor. Exploatarea industrială a acizilor şi grăsimilor, ambele pentru produse alimentare şi oleochimice, se bazează pe modificarea chimică atât a carboxilului cât şi a grupurilor nesaturate prezente în acizii graşi. Deşi majoritatea reactivilor care se află în acizii graşi sunt grupul carboxil şi dublele legături, metilenele adiacente acestora sunt activate , îmbunătăţind reactivitatea lor. Foarte rar lanţurile saturate arată reactivitate. Grupul carboxil şi centrele nesaturate de obicei reacţionează independent, dar aflate în imediata apropiere, ambele pot reacţiona prin participarea grupului vecin. În reacţiile enzimatice, reactivitatea grupului carboxil poate fi influenţată de prezenţa unei legături duble în vecinătate.

Chimia uleiurilor şi grasimilor industriale este o tehnologie matură, cu zeci de ani de experienţă şi rafinament în spatele practicei curente. Nu este totuşi stabilă. Ecologiştii fac presiuni cerând procese de producţie mai curate, şi odată cu această cerere au apărut produse noi. În prezent dezvoltarea are loc în trei zone: chimia “verde”, folosind procese de producţie mai curate, mai puţină energie şi resurse regenerabile; reacţii catalizate cu ajutorul enzimelor, folosite atât ca procese ce nu dăunează mediului cât şi pentru producerea de produse la comandă; o chimie inovatoare ce se bazează pe importanţa legaturii de carbon şi funcţionalitatea ei, funcţionalitate ce a condus la formarea de noi compuşi. Schimbarea opticii din punct de vedere nutriţional în produsele bazate pe grăsimi a condus la schimbarea tehnologiei, esterificarea este folosită din ce în ce mai mult şi poate înlocui parţial hindrogenarea în procesul de formare a unor grăsimi modificate.

Acoperirea subiectului în acest capitol este selectivă, concentrându-se pe aspecte ale acizilor graşi şi chimiei lipdelor, chimie relevantă analizei şi exploatării industriale a uleiurilor şi grăsimilor. Accentul este pus pe acizii graşi şi pe acilglicerolii găsiţi în uleiurile de consum şi pe reacţiile folosite în industria alimentară şi oleochimică. Aplicarea practică a acestei chimii este tratată detaliat în alte capitol ale lucrării. Ariile actuale de cercetare, referitoare atât la îmbunătăţirea procesele existente, cât şi la dezvoltarea altelor noi, sunt de asemenea tratate în paginile următoare, o temă comună fiind folosirea de catalizatori chimici şi enzimatici. Compuşii metalelor de tranziţie rodiu si ruteniu, şi oxizii reniului şi tungstenului, au atras atenţia în ceea ce priveşte dublele legături când au fost folosiţi ca şi catalizatori în diverse reacţii. Este de asemenea menţionat şi interesul recent în dezvoltarea unor noi compuşi, compuşi obţinuţi prin funcţionalizarea lanţului de acizi graşi. Până în prezent, puţine din aceste inovaţii au găsit utilizare în industrie, dar cu ajutorul acestor noi informaţii se ştie acum unde vor fi posibile dezvoltări viitoare. Cele mai noi informaţii ale cărţilor ce tratează chimia acizilor graşi sunt discutate aici (1-10).