Conservarea peștilor și a algelor marine

1. Informaţii generale despre algele marine

Algele brune - Phaeophyceae

Acestea se dezvolta pe elemntele de decor sau pe geamurile acvariului intr-un strat subtire si indica o lipsa de lumina sau un exces de silicati. Cateva dintre algele din aceasta clasa sunt: Cystoseira, Egregia, Macrocystis, Pelvetia, Postelsia, Sargassum.

Cele 1500 de specii de alge brune pot fi gasite in exclusivitate in medii marine. Algele brune includ specia cea mai mare dintre algele marine: Durvillea si Kelp (in romana varec) , care cresc in ape reci. Kelp prezinta anatomia cea mai complexa dintre toate algele cu hife trompeta si celule sita care contribuie la deplasare.

Algele brune prezinta clorofila a si c, precum si caroten si xanthophylls. Peretii celulelor sunt formati din straturi de celuloza separate prin poliacaride – cum ar fi atat de pretiosul acid alginic. Celulele algelor brune au un singur nucleu, iar thylakoids din cloroplasma apar in benzi de cate trei. Majoritatea algelor brune produc o celula sexuata (zoospori sau gameti, sau ambele).

Majoritatea algelor brune sunt alge marine aduse odata cu fluxul, cu exceptia varecului gigant si sunt perene. Toate sunt multicelulare cu talus filamentos, iar majoritatea celulelor sunt uninucleate. Fucoxatinul (fucoxanthin) este principalul pigment accesoriu al acestor alge, iar amidonul nu este niciodata folosit ca un produs de stocat. Talusurile cresc intercalat sau apical. Algele brune au etape de viata diferite si separate ca sporangi si gameti. Sporangii sunt monoloculari sau pluriloculari, in timp ce gametii sunt pluriloculari in majoritatea cazurilor. Reproductia sexuala poate fi izogama, anizogama sau oogama. Zoosporii motili fac parte din lantul vietii si impreuna cu gametii masculini au de obicei flageli inserati lateral si invers. Zigotii algelor brune se dezvolta fara perioada de repaus.

Algele rosii – Rhodophyceae

Cateva exemple de astfel de alge: Porphyra, Gelidium, Corallinales, Mastocarpus, Mazzaella, Prionitis, Chondracanthus, Gracilariopsis, Fauchea, Botryocladia, Plocamium, Microcladia, Polysiphonia, Delesseria, Botryoglossum, Bocciden.

Cuprinzand peste 4000 de specii, majoritatea din medii marine, algele rosii variaza ca morfologie de la simple unicelulare la filamente cu sau fara ramificatii si statiuni bipede multiaxial complexe. Pigmentii includ clorofila a si ficobiliproteine

(phycobiliproteins), ficoeritrin (phycoerythrin) rosu (de cele mai multe ori este pigmentul dominant) si ficocianin (phycocyanin) albastru, precum si carotina, luten (lutein) si zeaxantin (zeaxanthin). Majoritatea algelor rosii au viata in trei faze: tetrasporofite (tetrasporophyte), gametofite (gametophyte) si carposporofite (carposporophyte). De fapt, dezvoltarea de dupa fertilizare a carposporofitelor reprezinta partea cea mai interesanta a ciclului de viata a acestei clase. Algele rosii nu au etape cu flageli; sperma non-motila este denumita – spermatia.

Algele albastre – Cyanophyceae

Cyanophyceae – algele albastre – sunt microscopice si se dezvolta pe plante datorita excesului de lumina si in ultima instanta duce la moartea plantei.

Puteti controla dezvoltarea algelor albastre folosind algicide, dar este preferabil sa eliminati cauzele prin ingrijirea acvariului si schimbarea apei.

2. Informaţii generale despre peşte

Peştele proaspăt

Peştele proaspăt este unul dintre cele mai perisabile alimente. Posibilitatea ca acesta să se strice se dublează de fiecare dată când temperatura creşte cu 5,5C. trebuie răcit sau congelat imediat după ce a fost recoltat păstrat aşa până se mănâncă. Orice abatere de la congelare imediată sau continuă va duce la pierderea aromei (savorii) şi structurii iniţiale. Dacă peştele este de proastă calitate de la început, acesta va deveni şi mai pronunţată dacă nu se respectă condiţiile de păstrare. Nici cel mai bun ambalaj nu poate îmbunătăţi calitatea conţinutului. Calitatea peştelui trebuie să fie prioritară decât calitatea ambalării.

Declinul rapid al magazinelor, care vând preparate de peşte cu amănunţit a fost urmat de o schimbare a obiceiurilor de cumpărare ale clienţilor. Acum, den ce în ce mai multe supermarketuri menţin preparate din peşte atât proaspete cât şi împachetate.

Menţinerea valabilităţii prin împachetare devine o condiţi esenţială pentru succesul comerţului. O atenţie deosebită trebuie acordată vitrinelor folosite pentru a expune marfa, îngrijirii şi vânzării rapide a produsului. Dacă pentru alete produse depăşirea termenului de garanţie nu are urmări semnificative, în ceea ce priveşte produsele de peşte abaterea de la anumite norme de conservare poate reduce valabilitatea produsului de la 3 zile la câteva ore.

O ambalre corespunzătoare a peştelui proaspăt trebuie:

1. să reducă oxidarea grăsimii

2. să reducă deshidratarea

3. să prevină bacteriile

4. să elimine picurările

5. să prevină infiltrările de miros.