Conservarea peștilor și a algelor marine

Referat
8.5/10 (2 voturi)
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 8458
Mărime: 183.70KB (arhivat)
Publicat de: Nicu Niculae
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. 1. Informaţii generale despre algele marine.1
  2. 2. Informaţii generale despre peşte.2
  3. 2.1. Prelucrarea peştelui congelat.4
  4. 2.2. Peştele prelucrat – conservat .5
  5. 2.3. Tonul conservat.6
  6. 2.4. Somonul afumat.7
  7. 2.5. Prelucrarea peştelui – Sardinele .9
  8. 3.Conservarea shrimpilor.12
  9. 4. Scallops.12
  10. 5. Crabii.12
  11. 6. Scoicile .13
  12. 7. Homarii .14
  13. 8. Alte produse din peşti.14
  14. 9. Bibliografie.17

Extras din referat

1. Informaţii generale despre algele marine

Algele brune - Phaeophyceae

Acestea se dezvolta pe elemntele de decor sau pe geamurile acvariului intr-un strat subtire si indica o lipsa de lumina sau un exces de silicati. Cateva dintre algele din aceasta clasa sunt: Cystoseira, Egregia, Macrocystis, Pelvetia, Postelsia, Sargassum.

Cele 1500 de specii de alge brune pot fi gasite in exclusivitate in medii marine. Algele brune includ specia cea mai mare dintre algele marine: Durvillea si Kelp (in romana varec) , care cresc in ape reci. Kelp prezinta anatomia cea mai complexa dintre toate algele cu hife trompeta si celule sita care contribuie la deplasare.

Algele brune prezinta clorofila a si c, precum si caroten si xanthophylls. Peretii celulelor sunt formati din straturi de celuloza separate prin poliacaride – cum ar fi atat de pretiosul acid alginic. Celulele algelor brune au un singur nucleu, iar thylakoids din cloroplasma apar in benzi de cate trei. Majoritatea algelor brune produc o celula sexuata (zoospori sau gameti, sau ambele).

Majoritatea algelor brune sunt alge marine aduse odata cu fluxul, cu exceptia varecului gigant si sunt perene. Toate sunt multicelulare cu talus filamentos, iar majoritatea celulelor sunt uninucleate. Fucoxatinul (fucoxanthin) este principalul pigment accesoriu al acestor alge, iar amidonul nu este niciodata folosit ca un produs de stocat. Talusurile cresc intercalat sau apical. Algele brune au etape de viata diferite si separate ca sporangi si gameti. Sporangii sunt monoloculari sau pluriloculari, in timp ce gametii sunt pluriloculari in majoritatea cazurilor. Reproductia sexuala poate fi izogama, anizogama sau oogama. Zoosporii motili fac parte din lantul vietii si impreuna cu gametii masculini au de obicei flageli inserati lateral si invers. Zigotii algelor brune se dezvolta fara perioada de repaus.

Algele rosii – Rhodophyceae

Cateva exemple de astfel de alge: Porphyra, Gelidium, Corallinales, Mastocarpus, Mazzaella, Prionitis, Chondracanthus, Gracilariopsis, Fauchea, Botryocladia, Plocamium, Microcladia, Polysiphonia, Delesseria, Botryoglossum, Bocciden.

Cuprinzand peste 4000 de specii, majoritatea din medii marine, algele rosii variaza ca morfologie de la simple unicelulare la filamente cu sau fara ramificatii si statiuni bipede multiaxial complexe. Pigmentii includ clorofila a si ficobiliproteine

(phycobiliproteins), ficoeritrin (phycoerythrin) rosu (de cele mai multe ori este pigmentul dominant) si ficocianin (phycocyanin) albastru, precum si carotina, luten (lutein) si zeaxantin (zeaxanthin). Majoritatea algelor rosii au viata in trei faze: tetrasporofite (tetrasporophyte), gametofite (gametophyte) si carposporofite (carposporophyte). De fapt, dezvoltarea de dupa fertilizare a carposporofitelor reprezinta partea cea mai interesanta a ciclului de viata a acestei clase. Algele rosii nu au etape cu flageli; sperma non-motila este denumita – spermatia.

Algele albastre – Cyanophyceae

Cyanophyceae – algele albastre – sunt microscopice si se dezvolta pe plante datorita excesului de lumina si in ultima instanta duce la moartea plantei.

Puteti controla dezvoltarea algelor albastre folosind algicide, dar este preferabil sa eliminati cauzele prin ingrijirea acvariului si schimbarea apei.

2. Informaţii generale despre peşte

Peştele proaspăt

Peştele proaspăt este unul dintre cele mai perisabile alimente. Posibilitatea ca acesta să se strice se dublează de fiecare dată când temperatura creşte cu 5,5C. trebuie răcit sau congelat imediat după ce a fost recoltat păstrat aşa până se mănâncă. Orice abatere de la congelare imediată sau continuă va duce la pierderea aromei (savorii) şi structurii iniţiale. Dacă peştele este de proastă calitate de la început, acesta va deveni şi mai pronunţată dacă nu se respectă condiţiile de păstrare. Nici cel mai bun ambalaj nu poate îmbunătăţi calitatea conţinutului. Calitatea peştelui trebuie să fie prioritară decât calitatea ambalării.

Declinul rapid al magazinelor, care vând preparate de peşte cu amănunţit a fost urmat de o schimbare a obiceiurilor de cumpărare ale clienţilor. Acum, den ce în ce mai multe supermarketuri menţin preparate din peşte atât proaspete cât şi împachetate.

Menţinerea valabilităţii prin împachetare devine o condiţi esenţială pentru succesul comerţului. O atenţie deosebită trebuie acordată vitrinelor folosite pentru a expune marfa, îngrijirii şi vânzării rapide a produsului. Dacă pentru alete produse depăşirea termenului de garanţie nu are urmări semnificative, în ceea ce priveşte produsele de peşte abaterea de la anumite norme de conservare poate reduce valabilitatea produsului de la 3 zile la câteva ore.

O ambalre corespunzătoare a peştelui proaspăt trebuie:

1. să reducă oxidarea grăsimii

2. să reducă deshidratarea

3. să prevină bacteriile

4. să elimine picurările

5. să prevină infiltrările de miros.

Preview document

Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 1
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 2
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 3
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 4
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 5
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 6
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 7
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 8
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 9
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 10
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 11
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 12
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 13
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 14
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 15
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 16
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 17
Conservarea peștilor și a algelor marine - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Conservarea Pestilor si a Algelor Marine.doc
  • CUPRINS peste alge.doc

Alții au mai descărcat și

Peștele

Capitulul I I. Definirea pestelui ca aliment Caracteristica generala a carnii de peste este culoarea alb-roz la majoritatea speciilor, motiv...

Tehnologia afumării peștelui

În alimentaţia locuitorilor din zonele de munte, în perioadele din afara posturilor, carnea ocupa un loc important. Pentru a o putea utiliza mai...

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Controlul sanitar al cărnii de pește

PRODUSELE MARII IN COMERTUL INTERNATIONAL Sistemul mondial al produselor mării prezintă o specificitate marcantă, comparativ cu pieţele altor...

Peștele

Pestele ca produs alimentar Caracteristica generala a carnii de peste este culoarea alb-roz la majoritatea speciilor, motiv pentru care este...

Caracterele Organoleptice ale Carnii de Pește

Peştele reprezintă o sursă importantă de proteină animală. Pestele reprezintă o sursă de proteină animală foarte importantă,actualmente acesta...

Aprecierea senzorială a semiconservelor de pește

1.Introducere Semiconservele de peste sunt produse destinate consumului direct fara a mai necesita o prealabila pregatire culinara. Agentii de...

Principii și Metode de Conservare

Tema Sa se identifice si sa se detalieze metode de conservare aplicate la fabricarea unui produs. Pentru a detalia metode de conservare intr-un...

Te-ar putea interesa și

Principiul Libertății Mărilor

CAPITOLUL I. - INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII Problema libertăţii mărilor este comentată în cel puţin două locuri: în primul rând, în...

Zone supuse jurisdicției naționale în dreptul mării

INTRODUCERE Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsoluri şi spaţiul aerian aflat...

Contribuția României la formarea și fundamentarea dreptului mării

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Ecosisteme Naturale - Marea Neagră

Cap I. Ecologia ca ştiinţă – noţiuni generale Motto: “Ecologia restaurează demnitatea omului de a fi cetăţean al biosferei, cu toate drepturile şi...

Poluarea cu Metale Grele

1. Introducere Poluarea cu metale grele este o problemă de anvergură mondială care, deşi asociată în special zonelor intens industrializate, a...

Metale grele în carne

I. Introducere Metalele grele sunt compuşi naturali ai scoarţei terestre. Ele nu pot fi descompuse sau distruse. Ajung în corpul nostru într-o...

Tehnologii (instalații utilaje, parametrii de operare) de conservare cu ajutorul presiunilor scăzute (VID) a proteinelor vegetale - sisteme tip gigavac și similare

Capitolul I GENERALITĂŢI DESPRE CONSERVARE 1.2 Introducere Conservarea produselor alimentare constituie o verigă importantă în asigurarea...

Metalele Grele în Produsele Alimentare

1. Introducere Poluarea cu metale grele este o problemă de anvergură mondială care, deşi asociată în special zonelor intens industrializate, a...

Ai nevoie de altceva?