Dieta Alimentara a unei Persoane cu Grupa Sanguina AB

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dieta Alimentara a unei Persoane cu Grupa Sanguina AB.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Industria Alimentara, Medicina

Cuprins

Capitolul 1
Grupa sanguină 2
1.1 Sistemul de funcţionare 2
Capitolul 2
Apariţia grupelor sanguine 3
2.1 Grupa sanguină 0(I) 3
2.2 Grupa sanguină A(II) 3
2.3 Grupa sanguină B(III) 4
2.4 Grupa sanguină AB(IV) 4
Capitolul 3
Repartiţia grupelor sanguine 5
3.1 Repartiia grupelor sanguine pe glob 5
3.2 Repartiia grupelor sanguine în România 5
Capitolul 4
Alimentaţia persoanelor cu grupa sanguină AB(IV) 6
4.1 Alimentele permise 6
4.2 Alimentele nepermise 6
Capitolul 5
Recomandari generale 7
Capitolul 6
Dieta pe o perioada de 7 zile 8
6.1 Ziua I 8
6.2 Ziua II 9
6.3 Ziua III 11
6.4 Ziua IV 13
6.5 Ziua V 14
6.6 Ziua VI 16
6.7 Ziua VII 17
Concluzii 20
Bibliografie 21

Extras din document

1. GRUPA SANGUINĂ

Potrivit opiniei mai multor nutriţionişti occidentali cu notorietate, consumarea alimentelor „specifice” fiecărei grupe sanguine ar permite o digestie optimizată, o sănătate mai bună în general şi, nu în ultimul rînd, o scădere in greutate mult mai lesnicioasă.

Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit pentru a caracteriza sângele unui individ în funcţie de prezenţa sau absenţa unui antigen pe suprafaţa eritrocitelor acestuia. Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de natură glicoproteică, oarecum stabile din punct de vedere genetic, unele fiind întâlnite la mai multe specii de mamifere în forme identice. Această trăsătură a lor poate fi invocată drept argument în favoarea unităţii lumii vii.

„Grupa sanguină este cheia!” – aceasta este concluzia la care a ajuns medicul american Peter D'Adamo, primul care a suspectat şi stabilit, în anii '70, existenţa unei legături între tipurile de alimentaţie şi fiecare dintre categoriile de clasificare a sângelui. Pornind de la observaţiile făcute pe un lot extins de pacieţi suferinzi de boli de nutriţie (diabet, hipercolesterolemie, obezitate ), savantul a constatat că indivizii, în funcţie de cele patru caracteristici ale globulelor roşii şi ale plasmei, tolerau mai bine sau mai puţin bine anumite genuri de hrană.Având în vedere acest aspect al alimentaţiei noastre, ar trebui să consumăm alimentele „compatibile” cu grupa noastră de sânge pentru a ne bucura de o sănătate perfectă, de o buna digestie şi asimilaţie. Respectarea acestui deziderat ar permite totodată, dacă este cazul, o slăbire uşoară, cu rezultate de durată.

1.1 Sistemul de functionare

Toate celulele corpului posedă la suprafaţa lor nişte elemente numite antigeni. Când o substanţă străină pătrunde în organismul nostru, sistemul imunitar o verifică, constată dacă prezintă aceeaşi antigeni, cu alte cuvinte , controlează dacă are referinţe bune.

Dacă rezultatul este negativ, se pune automat în funcţiune aparatul de apărare (se produc anticorpi), pentru a izola şi distruge intrusul ce poate pune în pericol sănătatea. Anumite celule din sângele nostru, bine cunoscutele globule roşii prezintă în jur de 300 de antigeni pe suprafaţă, 30 dintre ei determinând grupa sanguină. Astfel, la 2 persoane cu grupa sanguină comună, aceşti 30 de antigeni vor fi identici.

Toată lumea ştie că , într-un organism, cel mai important vehicul care alimentează structura fizică este sângele. Sângele este însăşi viaţa, este forţa primordială.

Amprenta ADN este intactă şi replicată în noi la nesfârşit, prin sânge. Grupa sanguină este cheia ântregului sistem imunitar al organismului. Ea controlează influenţa viruşilor, bacteriilor, a altor infecţii, a substanţelor chimice, a stresului şi a întregii game de factori şi condiţii externe care ar putea compromite sistemul imunitar.

2. APARIŢIA GRUPELOR SANGUINE

Cele patru grupe sanguine – 01, A2, B3 si AB4 – s-au delimitat progresiv, pe parcursul evoluţiei stramoşului nostru direct, Homo sapiens sapiens sau omul de Cro-Magnon (acum în jur de 160.000 de ani). Grupa 01 a fost prima, urmată de A2, B3 şi în sfirşit de AB4. Fiecare „apariţie” a unei astfel de categorii a corespuns unei etape în dezvoltarea fiinţei umane preistorice, depinzând de condiţiile climaterice, sociale si bineînteles de alimentaţia preponderentă într-o anumită perioadă. Mai exact spus, sistemul digestiv al omului s-a adaptat tipului de hrană disponibil în mai mare măsură, producând enzime specifice asimilării nutrienţilor.

2.1. Grupa sanguina 0(I)

Unele teorii plasează grupa sanguina 0(I) la originea evoluţiei sângelui, afirmând că aceasta este prima, cea mai de bază şi cea mai veche grupă sanguină. Argumentele pe care se bazează aceste consideraţii sunt legate de faptul că această grupă de sange este cea mai întalnita pe Terra zilelor noastre. Ea este grupa de sânge care caracterizează vechimea, inteligenţa nativă, viclenia si răceala tipică vânătorului. "Memoria genetică" a indivizilor cu grupa sanguină O (I) îi caracterizează pe aceştia ca fiind puternici, rezistenţi, îndrăzneţi, dotaţi cu intuiţie şi optimism înnascut, nativ. Posedă un sistem imunitar puternic şi destul de echilibrat. De asemenea ei sunt indivizii cei mai înclinaţi spre beneficiile eforturilor fizice, organismul acestora având un metabolism de efort care exploatează eficient şi conservă substanţele nutritive fiind genul care îsi descarcă eficient stress-ul pe fondul efortului fizic.

2.2. Grupa sanguina A(II)

Evolutioniştii plasează grupa sanguină A - II ca fiind următorul pas în evoluţia umană. El semnifică sfarşitul Paleoliticului şi trecerea la Neolitic, sfarşitul perioadei exclusiv carnivore şi trecerea la agricultură, cu tot ceea ce este legat de aceasta (exploatarea animalelor domesticite, sistemele sociale grupate în jurul aşezarilor stabile.

Apare în perioada 20.000 - 10.000 i.Ch. într-o zonă delimitată între Asia Centrală şi/ sau Orientul Mijlociu şi caracterizează începutul aglomerărilor umane, al stresului şi al stilului sedentar de viată. În acest sens se argumentează prin creşterea capacităţii de organizare (cu referire în special la fondul intelectual si cel orgnizatoric), creşterea ratei de supravieţuire la boli cum ar fi holera, ciuma, variola, etc. tipice membrilor grupei sanguine A (II) faţa de cei cu grupa O şi printr-o constantă de superioritate a celor cu grupa A în ceea ce priveşte convieţuirea în mari aglomerari umane (viaţa în interdependenţa cu ceilalţi componenţi ai unei comunităţi date) faţa de ceilalţi (grupa O)

Se poate remarca că, fondul psihologic care poate fi asimilat deţinătorilor de grupă sanguină A (II) - dacă se iau în calcul studiile psihologice în domeniu - este caracterizat în primul rând de abilitaţi în sensul planificării şi muncii în echipă, printr-un stil predominant cooperant. Ei sunt indivizii care răspund destul de bine la diverse cerinţe de adaptare şi organizare în condiţiile în care acestea sunt cunoscute şi acceptate de către ei (atât din punct de vedere al organismului cât şi din punct de vedere intelectual), cooperanţi şi inteligenţi dar şi mult prea statorinici, lenţi, mai ales dacă sunt puşi în faţa

Fisiere in arhiva (1):

  • Dieta Alimentara a unei Persoane cu Grupa Sanguina AB.doc