Fitoestrogenii

Introducere

Definiţie 1: Fitoestrogenii reprezintă un grup heterogen de compuşi non-steroizi care se găsesc în plante în mod natural şi care datorită structurii lor moleculare asemănătoare cu a estradiolului, pot mima efectele acestuia în organism.

Definiţie 2: Fitoestrogenii sunt substanţe vegetale cu structură asemănătoare estrogenilor endogeni, capabile să se ataşeze pe receptorii specifici a hormonilor sexuali feminini şi să concureze sau chiar să îi înlocuiască pe aceştia. Estrogenicele de natură vegetală se comportă atât ca hiperfoliculinizante cât şi ca antiestrogenizante, după caz.

Numele lor are origine în limba greacă: phyton= plantă, oistros= care înseamnă impuls nebunesc şi sufixul gen= care produce.

Fitoestrogenii au fost analizaţi prima oară în 1926, dar la acea vreme nu se ştia dacă pot avea vreun efect asupra metabolismului uman sau animal În anul 1940, pentru prima oară au fost observate efectele benefice ale plantelor bogate în fitoestrogeni asupra fertilităţii oilor aflate la păscut. Mai târziu, cercetătorii au analizat rolul acestor fitoestrogeni în reglarea nivelului colesterolului şi în menţinerea densităţii osoase în rândul femeilor aflate la menopauză.

Ei au un rol esenţial la plante pentru că fac parte din sitemul lor de apărare împotriva fungilor. Odată ingeraţi de om, se leagă de receptorii pentru estrogenii proprii şi produc o gamă variată de efecte, însă nu pot fi consideraţi nutrienţi. Ei nu participă la nici un proces biologic esenţial, iar în lipsa lor din dietă nu duce la vreun sindrom de deficienţă specific.

Specialiştii vorbesc despre trei grupe principale de fitoestrogeni:

- Izoflavonele sau flavonoidele: genisteina, quercetina, daidzeina;

- Cumestanii, cu structuri chimice apropiate izoflavonelor: cumestrolul;

- Lignanii;

Fitoestrogenii sunt consideraţi arhiestrogeni (ancestrali), care au evoluat o dată cu speciile de plante. Ei nu reprezintă însă singura sursă de estrogeni din mediul nostru. Xenoestrogenii (artificiali, creaţi de om) se găsesc în conservanţi, cosmetice, mase plastice şi insecticide. Aceştia pot interacţiona cu omologii lor din dietă şi astfel când se efectuează un studiu populaţional, este foarte greu de stabilit exact de care efect este răspunzătoare fiecare clasă.

Fitoestrogenii nu sunt hormoni nici pentru plante nici pentru om. La plante, principalul rol îndeplinit de aceşti compuşi este unul protector, împotriva radiaţilor solare U.V. şi I.R. Pentru om şi animale, fitoestrogenii sunt produşi „nonself”, deci neendocrini. Cu toate acestea, fitoestrogenii, prin structura lor aproape identică cu hormonii sexuali feminini, prezintă activitate hormonală (aşa cum, de pildă, sulfamidele antidiabetice sau iodul, deşi nu sunt hormoni, prezintă activitate hormonală).

1. Prezenţa în alimente

Fitoestrogenii sunt disponibili în formule medicale obţinute sintetic. Ei au numeroase beneficii, mai ales pentru femeile aflate la menopauză şi pentru tinerele cu tulburări hormonale. În ultima vreme multe femei le evită totuşi efectelor adverse, unele chiar foarte serioase: cresc riscul de tromboze, în special la fumătoare. De aceea se prefer variant natural a acestei substanţe active: fitoestrogenii, care sepresupune că nu ar avea aceste efecte adverse, cel puţin nu atât de marcate. Se găsesc într-o gamă largă de produse alimentare, iar concentraţia lor variază în fiecare sursă.

Conţinutul de fitoestrogeni în alimente de origine vegetală

Surse Fitoestrogeni (micrograme/100g)

Seminţe de in 379.380

Boabe de soia 103.920

Brânza tofu 27.150

Iaurt cu soia 10.275

Seminţe de susan 8.008

Pâine cu seminţe 7.540

Lapte de soia 2.957

Usturoi 603

Fasole Mung 495

Caise uscate 444

Seminţe de floarea-soarelui 216

Ulei de măsline 180

Mazăre verde 105

Curmale 34

Ceapa 32

2. Toxicitate

Fitoestrogenii, deşi sunt compuşi naturali, nu ne putem aştepta doar la efecte pozitive de la aceştia. Experimentele in vitro sugerează că fitoestrogenii din soia au efect de stimulare a creşterii tumorale în cazul tumorilor mamare cu celule pozitive pentru receptorii estrogenici. Corelaţia a fost stabilită doar pentru genisteina. Pe de altă parte sunt studii care demonstrează efectul protectiv al fitoestrogenilor faţă de cancerul mamar. Din cauza acestei contradicţii în rezultate, astăzi se consideră că aceste substanţe sunt benefice femeilor sănătoase, dar cele care au avut sau au cancer mamar ar trebui să evite alimentele foarte bogate în fitoestrogeni. Un studiu în S.U.A. a ajuns la începutul anului 2009 la concluzia că fitoestrogenii în cantităţi mari pot avea rol negativ în păstrarea unei sarcini, datorită blocării progesteronului. Prin urmare nu este recomandat ca femeile însărcinate să consume foarte multă soia, mult ceai verde, cafea sau seminţe de in.